1. Fiul meu, nu uita învățătura mea și inima ta să păzească sfaturile mele, 2. Căci lungime de zile și ani de viață și propășire ți se vor adăuga. 3. Mila și adevărul să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău, scrie-le pe tabla inimii tale; 4. Atunci vei afla har și bună voință înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. 5. Pune-ți nădejdea în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe priceperea ta. 6. Pe toate căile tale gândește la Dânsul și El îți va netezi toate cărările tale. 7. Nu fii înțelept în ochii tăi; teme-te de Dumnezeu și fugi de rău; 8. Aceasta va fi sănătate pentru trupul tău și o înviorare pentru oasele tale. Vechiul Testament (Pildele lui Solomon, 3:1-8)
”(…)simbolizînd asexuali- tatea neofitului. După părerea noastră, semnificaţia religioasă a tuturor acestor obiceiuri este următoarea: novicele are o şansă în plus de a accede la un mod specific de existenţă — de exemplu, să devină bărbat sau femeie — dacă mai întîi devine simbolic o totalitate. Pentru gândirea mitică, un mod parti¬cular de a fi este necesarmente precedat de un mod total de a fi. Androginul este considerat superior celor două sexe tocmai pentru că întrupează totalitatea şi deci perfecţiunea.” Mircea Eliade, ”Nașteri mistice”
“One does not become enlightened by imagining figures of light, but by making the darkness conscious.” Carl Gustav Jung
“Și totuși, Cosmosul, Viața au o funcție ambivalentă. Pe de-o parte, ele îl proiectează pe om în suferință și, grație karmei, îl integrează ciclului infinit al transmigrațiilor; pe de altă parte, îl ajută, indirect, să caute și să găsească „mântuirea” sufletului, autonomia, libertatea absolută (mokșa, mukti). Cu cât omul suferă mai mult, așadar cu cât este mai solidar cu Cosmosul, cu atât crește în el dorința eliberării, cu atât îl frământă mai mult setea de mântuire.” Mircea Eliade, ”Patanjali and Yoga”
”Într-un târziu Vine şi poezia. După frământări de o noapte, Spre ziuă. (Pe la cântatul cocoşilor de ziuă) – Ceva nou? întreb încercănat. – Nimic. – Atunci de ce-ai mai venit? – Ca să-ţi fac o viaţă mai frumoasă, zice.” Marin Sorescu, ”Într-un târziu”
”Ideea fundamentală e că lumea naturală şi cea spirituală se află într-o strânsă corespondenţă. Metoda de lucru e introspecţia (în stare de veghe) şi visul (în starea somnului) pentru a releva „Sensul ascuns al Cuvântului”. Cuvântul este graţia care face legătura între Domnul şi om.” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de vise” (prefață)
”Dorinţa, acest cuvânt el singur înseamnă că m-am pierdut. Vă stăpânesc, o, fii ai mei — dar într-o astfel de faptă, totul trebuie să fie siguranţă, nimic do¬rinţă.” Friedrich Nietzsche, ”Așa grăit-a Zarathustra”, cap. ”Despre preafericirea ne-vroită”
”J’aime la vie” (versuri/lyrics) Melodie de: Sandra Kim Je vois des gens courber le dos Comme si la vie marquait zéro Moi j’ai quinze ans et je te dis Whoa whoa… j’aime la vie (J’aime la vie, la vie, toute la vie) Il faut y croire, j’ai moi aussi Des flashs d’espoir, des insomnies Mais au total, à l’addition j’aime l’horizon J’aime, j’aime la vie (Même si c’est une folie) J’aime, j’aime la vie (Bravo pour le défi) J’aime, j’aime la vie Ne m’en veuillez pas Je suis née comme ça J’aime, j’aime la vie Whoa… et tant pis S’il pleut un peu beaucoup sur moi Whoa whoa… tu es là Devant Jacques Brel, devant Mozart Je m’sens petite, j’ai le cafard Je ne suis rien qu’une poussière Dans cet univers (C’est la vie – la vie, toute la vie) Mais dis qu’tu m’aimes, dis qu’tu souris Mes joies s’enchanent […]
”Când înțelepciunea se va sui la inima ta și știința va desfăta sufletul tău” (Sfânta Scriptură, VT)
10. Când înțelepciunea se va sui la inima ta și știința va desfăta sufletul tău, 11. Când buna chibzuială va veghea peste tine și înțelegerea te va păzi, 12. Atunci tu vei fi izbăvit de calea celui rău și de omul care grăiește minciuna, 13. De cei ce părăsesc căile cele drepte, ca să umble pe drumuri întunecoase, 14. De cei ce se bucură când fac rău și se veselesc când umblă pe poteci întortochiate, 15. Ale căror cărări sunt strâmbe și rătăcesc pe căi piezișe. Vechiul Testament (Pildele lui Solomon, 2:10-15)
”Şotroanele-s de mâl acoperite, Potecile ce şerpuiau prin ierburi Sunt neumblate, nu se mai cunosc. Colindele şi basmele-s uitate Şi cântecul de slavă sau de joc. Iar luna, doamna valurilor mării, De furie pălind, văzduhu-l udă Şi răspândeşte aburi reci şi umezi Ce-aduc dureri încrâncenate-n oase. Întregul crug al vremii se răstoarnă: Căruntul ger se lasă peste roze, Cununa de omăt şi sloi a iernii E-mpodobită azi cu flori şi muguri, Şi anotimpurile vin de-a valma, Că nimeni nu le mai cunoaşte rostul.” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară””
”Suflam pe nări adânc şi vijelios şi nu puteam să umblu mai departe, ci, dimpotrivă, m-aşezai pe jos. Grăi Virgil: „De lene te desparte, căci stând în puf, sub gros şi cald veşmânt, de glorie-n lume n-are nimeni parte, şi viaţa e degeaba pe pământ, căci ţi se stinge urma din trecut ca spuma-n apă şi ca fumu-n vânt. Sus deci şi-nfrânge greul nevăzut cu suflet dârz ce pururi biruieşte, de nu se lasă covârşit de lut. De-aici n-ajunge să te smulgi; porneşte: urcuş mai lung ne-aşteaptă decât crezi şi, de-nţelegi, de vorbă-mi te slujeşte.” Pornii atunci, vădindu-i că păstrez puteri mai mari decât simţeam în mine şi-am zis: „Te du, sunt tare şi cutez”.” Dante Alighieri, ”Divina Comedie”, ”Infernul”, Cântul XXIV
“Fericirea îl copleși. Uită toate primejdiile, toată lumea în îmbrățișarea ei. El și ea erau începutul și sfârșitul.” Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”
“Da, iată, afecțiunea, sentimentele pot sări ușor barierele dacă oamenii nu-și poartă sufletul într-o carapace.” Marin Preda, ”Cel mai iubit dintre pământeni”
”Dacă vei chema prevederea și spre buna-cugetare îți vei îndrepta glasul tău” (Sfânta Scriptură, VT)
1. Fiul meu, de vei primi povețele mele și sfaturile mele de le vei păstra, 2. Plecându-ți urechea la înțelepciune și înclinând inima ta spre buna chibzuială, 3. Dacă vei chema prevederea și spre buna-cugetare îți vei îndrepta glasul tău, 4. Dacă o vei căuta întocmai ca pe argint și o vei săpa ca și pe o comoară, 5. Atunci vei pricepe temerea de Domnul și vei dobândi cunoștința de Dumnezeu, 6. Căci Domnul dă înțelepciune; din gura Lui izvorăște știința și prevederea; 7. El păstrează mântuirea pentru oamenii cei drepți; El este scut pentru cei ce umblă în calea desăvârșirii; 8. El păzește căile dreptății și pe cărarea celor cuvioși ai Lui stă de veghe. 9. Atunci tu vei înțelege dreptatea și buna judecată, calea cea dreaptă și toate potecile binelui. Vechiul Testament (Pildele lui Solomon, 2:1-9)
”Cu vuiet veşnic, Suha sub măguri îşi înfundă Pumnalul viu al undei, învăluită-n fum. Ce limpede e cerul! Din liniştea profundă A sufletelor noastre s-a-mpărtăşit acum! Dă-mi palma. Uite-mi tâmpla. Ca aurul de grea. Parcă-i sub tâmplă inima mea. Bate. Ne-nconjură în falduri şi legănări de nea Carpaţii albi ai dragostei curate. Atât de mult visată ai fost, când pentru mine Tu nu erai pe lume, că nu ştiam că eşti Şi c-ai putea aievea să-mi oglindeşti, senine, Doar gândurile mele în ochii tăi, aceşti. Visam un vis de iarnă, ca înfrăţiţi pe zare, În munţii albi ce-şi poartă sublimul lunei nimb Neîntinat de valul suspinelor hilare, Mari idealuri scumpe cu tine să le schimb. Şi iată că sărutul dintâi, înnobilându-l Cu contemplări subtile de văi şi de tăceri, Mai nobil sună încă şi mai firesc cuvântul, Esenţa vremii noastre şi-a luptelor de ieri. Rămânem în tăcere şi amintiri prelunge, […]