”Când n-ai nici miez şi n-ai nici coajă, Îşi şade-n poartă foamea strajă.” William Shakespeare, ”Regele Lear”
Shakespeare, William
”Făcut-ai de ruşine frumuseţea Şi dragostea şi duhul! Cărpănos – Cum e zaraful ghiftuit de bani, Nimic nu foloseşti, din tot ce ai, Spre-a-mpodobi, aşa cum se cuvine, Iubirea, frumuseţea, duhul tău. Tiparul tău frumos e chip de ceară Nevrednic de curajul bărbătesc. Deşertăciune-i sfântul legământ, Scornire ticăloasă, ce ucide Iubirea juruită pentru veci. Iar duhul tău, ce-ar trebui să fie Cârmaciul frumuseţii şi-al iubirii, Ia foc, din neghiobia ta, ca praful De puşcă agăţat la cingătoarea Unui soldat netot, şi te sfărâmă Chiar arma ce-o aveai să-ţi fie scut Ridică-te! Fii om cu-adevărat!” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
”Prostia lumii n-are margini: auzi, când valurile vieţii ne sunt potrivnice (şi adesea valurile şi le face omul), ne apucăm să-nvinuim de nenorocirile noastre soarele, luna şi stelele, ca şi cum ele ne-ar sili să fim netrebnici. Proşti prin decret ceresc; hoţi, pungaşi şi mişei prin împărăteasca poruncă a sferelor; beţivi, mincinoşi şi preacurvari prin influenţa mişcării planetelor; ca şi cum tot ce-i spurcat în noi s-ar datora unor puteri supranaturale. Dibace scuză pentru un patron de bordel, să-şi pună meseria pe seama stelei lui! Tata a intrat în conjuncţie cu mama sub coada Dragonului, şi eu m-am născut sub Ursa major; rezultă de aici că sunt rău şi iubăreţ. Zău că aş fi fost aşa, chiar dacă bastardul de mine se năştea în zodia Fecioarei.” William Shakespeare, ”Regele Lear”
”Nu-mi spune! Ştiu! Ştiu tot ce s-a-ntâmplat! Iubire răscolită de mânie! Ah! Dragoste şi ură pătimaşe Din mai nimic iscate la-nceput! Ah! Sprinteneală grea, orgoliu sec! Hău hâd în forme minunate! Fum Scăpărător, foc rece, fulg de plumb, Somn veşnic treaz, bolnavă sănătate! Trăieşti şi nu! E dragostea-mi tortură; Lingoare, jind amestecat cu ură. Nu râzi?” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
”Ruşine, frate! Măsori destoinicia unui rege Ca tatăl nostru cel slăvit cu dramul? În bani mărunţi ai vrea să socoteşti Tezaurul nemărginirii sale? Şi să-i cuprinzi mijlocul necuprins Cu palma şi cu şchioapa judecăţii. A fricei şi-a pricinilor? Ruşine!” William Shakespeare, ”Troilus și Cresida”
„Cine are un pic de duh Nu se plânge, nu se teme Nici de soartă, nici de vreme, Nici de apa din văzduh.„ William Shakespeare, ”Regele Lear”
”Pe Dumnezeu ascultă-L, pe mine iubeşte-mă şi pe tine drege-te.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
”BENEDICK: Şi tu şi eu sântem prea înţelepţi ca să ne facem curte într-un fel paşnic. BEATRICE: După o astfel de mărturisire, nu s-ar prea putea spune. Din douăzeci de oameni înţelepţi nu e unul care să se laude singur.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
”Pân’ ce zorii vor miji Prin palat vom hoinări. Şi acestui pat de nuntă Vom ursi menire sfântă , Ca întreaga lui rodire Să trăiască-n fericire. Cele trei perechi să-şi fie Credincioase pe vecie. Peste prunci să nu se-abată Pacostele niciodată; Bot de iepure , gât strâmb, Mână-ntoarsă, trup scălâmb, Semne ale piezii rele… Să-i ferim pe prunci de ele. Şi-acum, zânelor, plecaţi; Rouă limpede-adunaţi. Şi cu bobul ei curat Pace-aduceţi în palat. Iar stăpânii s-aibă parte De mărire pân’ la moarte. Hai, zburaţi! Nu mai staţi! Şi-n zori iarăşi v-adunaţi.” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”
”BEATRICE: Cuvintele urâte sânt gură rea, şi gura rea e aer stricat, şi aerul stricat e vătămător; de aceea o să plec nesărutată. BENEDICK: Eşti atât de avană încît sperii cuvintele şi acestea îşi schimbă înţelesul.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
”Cu glas de fier sunat-a miezul nopţii; Voi, miri iubiţi, vă duceţi la culcare. Acum e ceasul sprintenelor zâne. Mă tem că mâine vom dormi prea mult. Împovăraţi de veghea-acestei nopţi. Că păcăleala-aceasta grosolană Ne-a rătăcit pe lungul drum al nopţii. Deci, la culcare! Două săptămâni Petrecerea aceasta o să ţie Cu jocuri, cu cântări, cu voioşie.” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”
”Amară pace-aduce dimineaţa. Trist, soarele-şi ascunde-n pâclă faţa. Vom mai vorbi de-amarnica-ntâmplare. Vor fi osânde, fi-va şi iertare . Nicicând n-a fost, şi nu cred a greşi, Mai jalnică poveste-n lumea-ntreagă Decât povestea lui Romeo şi A Julietei ce i-a fost lui dragă.” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
”BENEDICK: Deşteptăciunea ta muşcă tot atît de repede ca gura ogarului; înhaţă numaidecît. MARGARET: Iar a dumitale e ca floreta boantă; loveşte fără să rănească. BENEDICK: Deşteptăciunea unui bărbat, Margaret, nu vrea să rănească o femeie.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
”Theseu: Mă-ntreb, cum poate Leul şi vorbească… Demetrius: Nu-i de mirare, stăpâne; cum să nu vorbească un leu, când sunt atâţia măgari care vorbesc?” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”
”Dacă justiţia nu te poate îmblânzi, atunci n-o să mai pună niciodată raţionamentul pe cântar. Dacă eşti un fariseu scârbos la gură, trebuie să fii supra¬vegheat.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”