”Zis-a un bătrân: acela care a greșit, se cade să se pocăiască, deosebindu-se de toată dragostea și însoțirea omenească, până când se va înștiința că i-a primit Dumnezeu pocăința. Pentru că dragostea lumii acesteia ne desparte pe noi de dragostea lui Dumnezeu.” (Patericul Egiptean) /
Crezul creștinesc sau Simbolul credinței: Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor. Şi intru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut Om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi după Scripturi şi S-a suit la ceruri şi șade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţa Făcătorul, […]
”D’Artagnan, trântit într-un jilţ înalt, cu spătarul drept, cu picioarele nu întinse, ci rezemate de un scău¬nel, formează unghiul cel mai obtuz din câte se pot închipui. Ochiul său, atât de ager şi atât de iscoditor de obicei, e acum fix, aproape închis, şi a luat drept ţintă neschimbătoare micul colţ de cer albastru ce se zăreşte dincolo de ascuţişul coşu¬rilor; pata aceasta albastră nu e mai mare decât ar trebui ca să fie cârpit cu ea unul din sacii cu linte sau cu fasole ce constituie principala mobilă din prăvălia de la parter. Întins astfel, cufundat astfel în contemplarea transfenestrală, d’Artagnan nu mai e un războinic, nu mai e un ofiţer al palatului, ci un burghez dormitând între masa de prânz şi cină, între cină şi culcare; unul din acele respectabile creiere scorojite în care nu se mai găseşte loc pentru nici o idee, într-atât materia stă de strajă […]
”Şi atunci vezi că uneori, Pentru a mina falsa autoritate a unei idei absurde care repugnă raţiunii, şi râsul poate să fie un instrument potrivit. Adesea râsul slujeşte şi pentru a-i face de ruşine pe cei răi şi a le scoate la iveală sminteala. Se povesteşte de Sfântul Maurus că păgânii l-au băgat în apă clocotită şi el s-a plîns că baia era prea rece; guvernatorul păgîn a băgat ca smintitul mâna în apă ca să controleze şi s-a opărit. Frumoasă faptă a acelui sfânt martir care i-a ridiculizat pe duşmanii credinţei.” Umberto Eco, ”Numele Trandafirului”
”Când n-ai nici miez şi n-ai nici coajă, Îşi şade-n poartă foamea strajă.” William Shakespeare, ”Regele Lear”
”For Now” (versuri/lyrics) Melodie de: Thomas Feinner Getting close by going far away. Going far by staying here. To the kind of place where loneliness… is travelling best. Leaving ill and well alone. If all fails – all fails. Let the clock strike upon this resting hour. For now. For now. Leaving point despair. Leaving point hope. Getting lost to find a way back home. Getting back by letting go. Make another thought fall, in the flow of things. And death is just a breath away – but so is life. Saying this, but knownig not – which scares the most. For now. For now. Leaving point despair. Leaving point hope. Whatever worry running through the veins: when you go, we go. Whatever worry raising through the head: when you’re there, you’re there. Getting close, abdoning point home. Leaving point despair. Looking up from the rush of things, in the […]
”Fragile” (versuri/lyrics) Melodie de: Sting If blood will flow when flesh and steel are one Drying in the colour of the evening sun Tomorrow’s rain will wash the stains away But something in our minds will always stay Perhaps this final act was meant To clinch a lifetime’s argument That nothing comes from violence and nothing ever could For all those born beneath an angry star Lest we forget how fragile we are On and on the rain will fall Like tears from a star, like tears from a star On and on the rain will say How fragile we are, how fragile we are On and on the rain will fall Like tears from a star, like tears from a star On and on the rain will say How fragile we are, how fragile we are How fragile we are, how fragile we are Compozitori: Gordon Matthew Sumner. Date […]
”Făcut-ai de ruşine frumuseţea Şi dragostea şi duhul! Cărpănos – Cum e zaraful ghiftuit de bani, Nimic nu foloseşti, din tot ce ai, Spre-a-mpodobi, aşa cum se cuvine, Iubirea, frumuseţea, duhul tău. Tiparul tău frumos e chip de ceară Nevrednic de curajul bărbătesc. Deşertăciune-i sfântul legământ, Scornire ticăloasă, ce ucide Iubirea juruită pentru veci. Iar duhul tău, ce-ar trebui să fie Cârmaciul frumuseţii şi-al iubirii, Ia foc, din neghiobia ta, ca praful De puşcă agăţat la cingătoarea Unui soldat netot, şi te sfărâmă Chiar arma ce-o aveai să-ţi fie scut Ridică-te! Fii om cu-adevărat!” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
”Ție, Stăpână, îți înalț rugăminte, Iubitul mi-l caută și spune-i ce dor Mă îmbie să mor De teamă ascunzându-i dorința-mi fierbinte. Genunchii mi-i plec și te rog cu ardoare Du-te, găsește-l și spune-i, că-n mine Pătruns-a iubirea, dulce licoare, Și-adesea-l doresc cu plâns și suspine; Spune-i că focul mă arde, mă doare. Că moartea mi-o tem, că ceas să-mi aline Durerea nu știu, nici jarul din vine. Teamă și dor pentru el pătimesc Și pururi tânjesc. O, poartă-i, Iubire, a mele cuvinte! De când cu săgeata-ți în piept m-ai străpuns, Nu știu să-mi fi dat îndrăzneală vreodată Dorința pe față să-mi spun – nu pe-ascuns – O dată măcar, o singură dată Acelui ce-n suflet pe veci mi-a pătruns. Amarnic mă doare să mor ne-mpăcată! Dorul ce-i port și iubirea curată Și lui poate dragi i-ar fi să le știe, De-ar fi să mă-mbie Puterea de-a-i spune ce inima-mi simte. […]
”Prostia lumii n-are margini: auzi, când valurile vieţii ne sunt potrivnice (şi adesea valurile şi le face omul), ne apucăm să-nvinuim de nenorocirile noastre soarele, luna şi stelele, ca şi cum ele ne-ar sili să fim netrebnici. Proşti prin decret ceresc; hoţi, pungaşi şi mişei prin împărăteasca poruncă a sferelor; beţivi, mincinoşi şi preacurvari prin influenţa mişcării planetelor; ca şi cum tot ce-i spurcat în noi s-ar datora unor puteri supranaturale. Dibace scuză pentru un patron de bordel, să-şi pună meseria pe seama stelei lui! Tata a intrat în conjuncţie cu mama sub coada Dragonului, şi eu m-am născut sub Ursa major; rezultă de aici că sunt rău şi iubăreţ. Zău că aş fi fost aşa, chiar dacă bastardul de mine se năştea în zodia Fecioarei.” William Shakespeare, ”Regele Lear”
”Să mori din dragoste” (versuri/lyrics) Melodie de: Aura Urziceanu Cum e un suflet rănit Nu-ți doresc să știi Cugetul parc-a murit Și nu-l poți trezi Ochii cu spaimă privesc Și de somn nu știu Visele se năruiesc Totul e pustiu. Cum e un suflet rănit E ca un blestem Drumul îți pare sfârșit Viața, scurt poem Vorbele sunt de prisos Iar tăcerea-i grea Visul ce-a fost prea frumos Va zbura. Să mori din dragoste Iubind dar neiubit Să fii nefericit Trăindu-ți visele Să mori din dragoste Neîmplinit destin Să-ți pară viața Chin de dor. Să mori din dragoste E atât de adevărată Și atât de greu, păcat Cât? toate? zilele Să mori din dragoste Un gând de neînțeles Dar cei ce l-au ales Au fost fericiți. Cum e un suflet rănit Nu-ți doresc să știi Gândul îți e pustiu Și nu poți gândi Oamenii parcă-s statui Nu-i auzi ce spun […]
”Truly, Madly; Deeply” (versuri/lyrics) Melodie de: Savage Garden I’ll be your dream I’ll be your wish I’ll be your fantasy I’ll be your hope I’ll be your love Be everything that you need I’ll love you more with every breath Truly, madly, deeply do I will be strong I will be faithful ‘cause I’m counting on A new beginning A reason for living A deeper meaning, yeah [chorus:] I want to stand with you on a mountain I want to bathe with you in the sea I want to lay like this forever Until the sky falls down on me And when the stars are shining brightly in the velvet sky, I’ll make a wish send it to heaven Then make you want to cry The tears of joy for all the pleasure and the certainty That we’re surrounded by the comfort and protection of The highest powers In lonely […]
”Downhill from Here” (versuri/lyrics) Melodie de: Snow Patrol You could get arrested for Getting your kit off in the street How many times have I told you It’s not polite to meet and greet We’ll get you home and wash you up In a bath of cold coffee I only do this ‘cause I love you And you can make things easier Didn’t you hear me when I said Not to do this anymore I’ve had enough, it’s got to stop Or rather leave you then we’ll see If you could handle things yourself Without me here to scrape you up This is the last time I’ll warn you Don’t make me leave you all alone It doesn’t matter anyway It doesn’t matter anyway It doesn’t matter anyway It doesn’t matter anyway It doesn’t matter anyway It doesn’t matter anyway Compozitori: Gary Lightbody, Jonathan Graham Quinn, Mark Pete Mcclelland. Date […]
”Un frate l-a întrebat pe un bătrân, zicând: – Aavvo, bine este oare a trăi în pustie? Bătrânul i-a răspuns: – Fiii lui Israel, dacă au lăsat lucrurile Egiptului și au ieșit la pustie, atunci au cunoscut cum se cade a se teme de Dumnezeu. Așa și corabia când se învăluie în mijlocul mării, fără de neguțătorie este, iar dacă iese la liman, atunci își face neguțătoria. Deci și călugărul, de nu va răbda la un loc, nu va putea lua cunoștință adevărată, ca de la călugări, mai vârtos decât toate lucrurile, tăcerea a ales-o Dumnezeu. Că zice: ”spre cine voi căuta, decât spre cel blând și liniștit și care se cutremură de cuvintele Mele”. Zis-a fratele: – Dar nu se poate, părinte, a trăi în singurătate? Iar bătrânul i-a răspuns: – Ostașul de nu se va osteni întâi împreună cu mulți, nu poate să învețe meșteșugul biruinței războiului, ca […]
”Filmele sunt nişte vise miraculoase, la care putem participa şi noi; sunt viziunile unor titani, unor oameni mai liberi decât noi. Cred că atunci când se va înţelege bine analogia dintre film şi însăşi condiţia vieţii noastre sufleteşti – vom înţelege mai mult şi esenţa omului şi covârşitorul rol al visului. Într-adevăr, ceea ce mă minunează şi ceea ce nu puteam înţelege prin vechile teorii psihologice – este faptul că foarte puţini oameni sunt atenţi la ceasul care îl trăiesc, foarte puţini oameni sunt prezenţi în timpul concret. Ni se spunea că omul a „progresat” şi facultăţile lui mentale au „evoluat” – prin atenţie la mediul înconjurător. Vă rog să vă gândiţi bine şi să vă amintiţi propria dumneavoastră viaţă; este adevărat că aţi fost atenţi în momentele decisive? Eu unul, nu. Dimpotrivă, cu cât ceasul era mai primejdios, cu cât realitatea era mai hâdă – cu atât visul intervenea […]