Avertisment

Text probă
aug. 242026
 

Emanuel Swedenborg – Biografie, Filosofie și Teologie Emanuel Swedenborg (1688–1772) a fost un proeminent om de știință suedez, un polimat și un mistic creștin care a trecut de la studiul științelor naturale la consemnarea unor viziuni detaliate despre rai, iad și lumea spirituală, fondând în cele din urmă o nouă mișcare teologică. Viața lui Emanuel Swedenborg: 1. Începutul carierei științifice: Născut la Stockholm, Suedia, fiul unui episcop luteran, Swedenborg a absolvit Universitatea Uppsala și a petrecut decenii ca om de știință desăvârșit, inventator și evaluator de mine, scriind despre fizică, anatomie și matematică. 2. Trezire spirituală: La mijlocul celor ’50 de ani ai săi, a avut vise intense și o profundă trezire religioasă, susținând că Iisus Hristos l-a numit să dezvăluie sensul spiritual al scripturilor creștine. 3. Schimbare teologică: Și-a petrecut ultimii 27 de ani din viață scriind tratate masive în limba latină care detaliază călătoriile sale prin tărâmul spiritual, […]

aug. 242026
 

Patericul egiptean este o culegere clasică de apoftegme (cuvinte și sentințe scurte), întâmplări și pilde ale părinților și maicilor care au trăit în pustia Egiptului (secolele IV–V), precum Antonie cel Mare, Arsenie sau Agathon. Cartea oferă învățături practice despre smerenie, rugăciune și lupta cu patimile. Ce conține Patericul egiptean: 1. Apoftegme: Scurte replici sau sfaturi date de bătrâni ucenicilor care cereau îndrumare duhovnicească. 2. Fapte și întâmplări: Istorioare simple din viața cotidiană a asceților din centre monastice ca Nitria, Schit sau Chilii. 3. Modele de viețuire: Exemple concrete de iubire de aproapele, iertare și răbdare extremă. Însemnătatea spirituală: 1. Caracter practic: Este considerat un ghid duhovnicesc extrem de direct și aplicat în viața de zi cu zi. 2. Realism duhovnicesc: Prezintă neputințele omenești și vindecarea lor prin har fără a folosi un limbaj filosofic complicat. 3. Tradiție vie: Păstrează spiritul viu al primilor monahi, fiind un stâlp al spiritualității ortodoxe. […]

aug. 242026
 

”Nu spune că îl cauţi pe Dumnezeu, spune că fugi de rege. Nu, Dumnezeu nu priveşte cu ochi buni hotărârile nestrămutate; Dumnezeu admite pocăinţa şi remuşcările; el iartă, el îngăduie iubirea. Louise era străbătură de o durere sfâşietoare auzind aceste cuvinte ce-o frigeau ca jarul până în cele mai adânci fibre.” Alexandre Dumas, ”Vicontele de Bragelon”

aug. 242026
 

”- (…) să-ţi întorci ochii de la cineva; şi apoi te văd nestatornică… Oricum, oricum, mă tem de această dragoste adâncă pe care ţi-o port. – Oh, sire, vă înşelaţi – răspunse La Vallière. Când voi iubi pe cineva, va fi pentru toată viaţa. – Când vei iubi! rosti regele cu un accent apăsat. Cum, nu iubeşti încă pe nimeni? Ea îşi ascunse faţa în palme. – Vezi, vezi că am dreptate să te învinovăţesc? zise regele. Vezi că eşti nestatornică şi capricioasă, poate chiar cochetă? Vezi? Oh, Doamne, Doamne! – Oh, nu! făcu ea. Nu vorbiţi astfel, sire. Nu! Nu! Nu! – Îmi făgăduieşti, atunci, că vei fi totdeauna aceeaşi pentru mine? – Oh, totdeauna, sire! – Că nu vei avea niciodată acele asprimi care zdrobesc inima, acele schimbări neaşteptate care m-ar ucide? – Nu, oh, nu! – Ei bine, iată, îmi plac făgăduielile, îmi place să pun sub […]

aug. 242026
 

”Fields of Gold” (versuri/lyrics) Melodie de: Sting You’ll remember me when the west wind moves Upon the fields of barley You’ll forget the sun in his jealous sky As we walk in fields of gold So she took her love for to gaze awhile Upon the fields of barley In his arms she fell as her hair came down Among the fields of gold Will you stay with me? Will you be my love? Among the fields of barley We’ll forget the sun in his jealous sky As we lie in fields of gold See the west wind move like a lover so Upon the fields of barley Feel her body rise when you kiss her mouth Among the fields of gold I never made promises lightly And there have been some that I’ve broken But I swear in the days still left We’ll walk in fields of gold We’ll […]

aug. 232026
 

”Zis-a un bătrân: acela care a greșit, se cade să se pocăiască, deosebindu-se de toată dragostea și însoțirea omenească, până când se va înștiința că i-a primit Dumnezeu pocăința. Pentru că dragostea lumii acesteia ne desparte pe noi de dragostea lui Dumnezeu.” (Patericul Egiptean) /

aug. 232026
 

Crezul creștinesc sau Simbolul credinței: Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor. Şi intru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut Om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi după Scripturi şi S-a suit la ceruri şi șade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţa Făcătorul, […]

aug. 222026
 

”D’Artagnan, trântit într-un jilţ înalt, cu spătarul drept, cu picioarele nu întinse, ci rezemate de un scău¬nel, formează unghiul cel mai obtuz din câte se pot închipui. Ochiul său, atât de ager şi atât de iscoditor de obicei, e acum fix, aproape închis, şi a luat drept ţintă neschimbătoare micul colţ de cer albastru ce se zăreşte dincolo de ascuţişul coşu¬rilor; pata aceasta albastră nu e mai mare decât ar trebui ca să fie cârpit cu ea unul din sacii cu linte sau cu fasole ce constituie principala mobilă din prăvălia de la parter. Întins astfel, cufundat astfel în contemplarea transfenestrală, d’Artagnan nu mai e un războinic, nu mai e un ofiţer al palatului, ci un burghez dormitând între masa de prânz şi cină, între cină şi culcare; unul din acele respectabile creiere scorojite în care nu se mai găseşte loc pentru nici o idee, într-atât materia stă de strajă […]

aug. 222026
 

”Şi atunci vezi că uneori, Pentru a mina falsa autoritate a unei idei absurde care repugnă raţiunii, şi râsul poate să fie un instrument potrivit. Adesea râsul slujeşte şi pentru a-i face de ruşine pe cei răi şi a le scoate la iveală sminteala. Se povesteşte de Sfântul Maurus că păgânii l-au băgat în apă clocotită şi el s-a plîns că baia era prea rece; guvernatorul păgîn a băgat ca smintitul mâna în apă ca să controleze şi s-a opărit. Frumoasă faptă a acelui sfânt martir care i-a ridiculizat pe duşmanii credinţei.” Umberto Eco, ”Numele Trandafirului”

aug. 222026
 

”For Now” (versuri/lyrics) Melodie de: Thomas Feinner Getting close by going far away. Going far by staying here. To the kind of place where loneliness… is travelling best. Leaving ill and well alone. If all fails – all fails. Let the clock strike upon this resting hour. For now. For now. Leaving point despair. Leaving point hope. Getting lost to find a way back home. Getting back by letting go. Make another thought fall, in the flow of things. And death is just a breath away – but so is life. Saying this, but knownig not – which scares the most. For now. For now. Leaving point despair. Leaving point hope. Whatever worry running through the veins: when you go, we go. Whatever worry raising through the head: when you’re there, you’re there. Getting close, abdoning point home. Leaving point despair. Looking up from the rush of things, in the […]

aug. 222026
 

”Fragile” (versuri/lyrics) Melodie de: Sting If blood will flow when flesh and steel are one Drying in the colour of the evening sun Tomorrow’s rain will wash the stains away But something in our minds will always stay Perhaps this final act was meant To clinch a lifetime’s argument That nothing comes from violence and nothing ever could For all those born beneath an angry star Lest we forget how fragile we are On and on the rain will fall Like tears from a star, like tears from a star On and on the rain will say How fragile we are, how fragile we are On and on the rain will fall Like tears from a star, like tears from a star On and on the rain will say How fragile we are, how fragile we are How fragile we are, how fragile we are Compozitori: Gordon Matthew Sumner. Date […]

aug. 202026
 

”Făcut-ai de ruşine frumuseţea Şi dragostea şi duhul! Cărpănos – Cum e zaraful ghiftuit de bani, Nimic nu foloseşti, din tot ce ai, Spre-a-mpodobi, aşa cum se cuvine, Iubirea, frumuseţea, duhul tău. Tiparul tău frumos e chip de ceară Nevrednic de curajul bărbătesc. Deşertăciune-i sfântul legământ, Scornire ticăloasă, ce ucide Iubirea juruită pentru veci. Iar duhul tău, ce-ar trebui să fie Cârmaciul frumuseţii şi-al iubirii, Ia foc, din neghiobia ta, ca praful De puşcă agăţat la cingătoarea Unui soldat netot, şi te sfărâmă Chiar arma ce-o aveai să-ţi fie scut Ridică-te! Fii om cu-adevărat!” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”

aug. 192026
 

”Ție, Stăpână, îți înalț rugăminte, Iubitul mi-l caută și spune-i ce dor Mă îmbie să mor De teamă ascunzându-i dorința-mi fierbinte. Genunchii mi-i plec și te rog cu ardoare Du-te, găsește-l și spune-i, că-n mine Pătruns-a iubirea, dulce licoare, Și-adesea-l doresc cu plâns și suspine; Spune-i că focul mă arde, mă doare. Că moartea mi-o tem, că ceas să-mi aline Durerea nu știu, nici jarul din vine. Teamă și dor pentru el pătimesc Și pururi tânjesc. O, poartă-i, Iubire, a mele cuvinte! De când cu săgeata-ți în piept m-ai străpuns, Nu știu să-mi fi dat îndrăzneală vreodată Dorința pe față să-mi spun – nu pe-ascuns – O dată măcar, o singură dată Acelui ce-n suflet pe veci mi-a pătruns. Amarnic mă doare să mor ne-mpăcată! Dorul ce-i port și iubirea curată Și lui poate dragi i-ar fi să le știe, De-ar fi să mă-mbie Puterea de-a-i spune ce inima-mi simte. […]

aug. 192026
 

”Prostia lumii n-are margini: auzi, când valurile vieţii ne sunt potrivnice (şi adesea valurile şi le face omul), ne apucăm să-nvinuim de nenorocirile noastre soarele, luna şi stelele, ca şi cum ele ne-ar sili să fim netrebnici. Proşti prin decret ceresc; hoţi, pungaşi şi mişei prin împărăteasca poruncă a sferelor; beţivi, mincinoşi şi preacurvari prin influenţa mişcării planetelor; ca şi cum tot ce-i spurcat în noi s-ar datora unor puteri supranaturale. Dibace scuză pentru un patron de bordel, să-şi pună meseria pe seama stelei lui! Tata a intrat în conjuncţie cu mama sub coada Dragonului, şi eu m-am născut sub Ursa major; rezultă de aici că sunt rău şi iubăreţ. Zău că aş fi fost aşa, chiar dacă bastardul de mine se năştea în zodia Fecioarei.” William Shakespeare, ”Regele Lear”