”Chesterton spune undeva că atunci când eşti grăbit, apuci calea cea mai lungă. Nu ştiu dacă vorba asta e adevărată întocmai. Dar sunt sigur că atunci când eşti grăbit, apuci calea cea mai primejdioasă, cea mai dramatică.” Mircea Eliade, ”Oceanografie”
”- (…) Sunteţi înţelept, am spus… dar începeţi printr-o nebunie îngrozitoare! Credeţi că o pasiune se aprinde astfel, într-o clipă, ca o torţă? Credeţi că un rege ca voi poate cădea, fără nicio pregătire, la picioarele unei fete ca La Vallière? – Oh, Henriette! Henriette! Henriette! Te-am prins… Nici n-am început asaltul şi mă jefuieşti! – Nu, dar vreau să vă aduc la gânduri mai bune. Lăsaţi flacăra să se aprindă încetul cu încetul, n-o faceţi să ţâşnească dintr-o dată. Iupiter tună şi luminează cu ful¬gere înainte de a da foc cerului. Orice lucru îşi are un pre¬ludiu. Dacă o să vă înfierbântaţi astfel, nimeni nu vă va crede îndrăgostit, şi toată lumea vă va socoti nebun.” Alexandre Dumas, ”Vicontele de Bragelon”
”Oh, Death” (versuri/lyrics) Melodie de: Jen Titus Oh, Death Oh, Death Oh, Death Won’t you spare me over another year? But what is this that I can’t see With ice cold hands taking hold of me? When God is gone and the Devil takes hold Who will have mercy on your soul? Oh, Death Oh, Death Oh, Death Oh, Death No wealth, no ruin, no silver, no gold Nothing satisfies me but your soul Oh, Death Well I am Death, none can excel I’ll open the door to heaven or hell Oh, Death Oh, Death My name is Death and the end is here… Date de la: genius.com ********** Traducere aproximativă în limba română (cu Google Translate): Oh, Moarte Oh, Moarte Oh, Moarte Nu mă vei cruța încă un an? Dar ce este asta ce nu pot vedea Cu mâini reci ca gheața care mă apucă? Când Dumnezeu va dispărea […]
Pronie este un substantiv feminin care se referă la Dumnezeu, Dumnezeire sau providență. Este folosit în contextul religios și poate însemna atotputernicul, creatorul sau divinitatea supremă. Termenul provine din limba greacă „prónia” și este asociat cu conceptele de grijă și îndurare. Sursa: dexonline.ro +
”One Last Breath” (versuri/lyrivs) Melodie de: Creed Please come now I think I’m falling I’m holding on to all I think is safe It seems I found the road to nowhere And I’m trying to escape I yelled back when I heard thunder But I’m down to one last breath And with it let me say Let me say Hold me now I’m six feet from the edge and I’m thinking maybe six feet Ain’t so far down I’m looking down now that it’s over Reflecting on all of my mistakes I thought I found the road to somewhere Somewhere in His grace I cried out heaven save me But I’m down to one last breath And with it let me say Let me say [x2] Hold me now I’m six feet from the edge and I’m thinking maybe six feet Ain’t so far down Sad eyes follow me But […]
Spunea un bătrân oarecare despre trei frați silitori, care s-au sfătuit împreună să-și aleagă fiecare dintr-ânșii câte o faptă bună pe care, păzind-o, să se mântuiască prin ea. Deci cel dintâi și-a ales să fie împăciuitor, adică să se silească să împace pe cei ce îi va vedea că sunt învrăjbiți, după cuvântul Domnului ce este scris: ”fericiți sunt făcătorii de pace”. Cel de al doilea și-a ales să cerceteze bolnavii și să le siujească lor. Iar cel al treilea și-a ales fără-de-grija, adică viața liniștită și acesta a mers și s-a sălășluit în pustie. Deci cel dintâi, care își alese să fie împăciuitor celor învrăjbiți, văzând că nu poate să-i împace pe toți și supărându-se de multa lor gâlceavă, s-a lăsat de acea slujbă și, sculându-se, a mers la fratele său care își alesese să slujească bolnavilor. Și mergând la dânsul, l-a găsit pe el scârbit, că s-a săturat […]
Definiția și etimologia termenului ”providență”, conform cu mai multe surse: grijă și protecția divină I. Providență este un substantiv feminin care se referă la grijă și protecția divină. În contexte religioase, provine din înțelepciunea supremă a divinității în conducerea lumii. Este asociată cu atributele divină ale Dumnezeului, cum ar fi grijă, milă și îndurare. Termenul provine din limba latină „providentia”, care înseamnă „a prevedea” sau „a avea grijă de”. II. Providența se referă la grija protectoare sau îndrumarea unei puteri superioare sau a unei entități divine. Adesea implică un sentiment de sorți sau destin, unde evenimentele sunt percepute ca fiind predeterminate sau ghidate de o putere superioară. Într-un context religios, poate denota implicarea continuă a lui Dumnezeu în creație, îndreptând-o către un scop divin. III. Providență – substantiv feminin 1. Planul divin prin care este prevăzut și orientat cursul evenimentelor astfel încât Universul, ca întreg, și creaturile individuale să realizeze […]
„Vermilion, Pt. 2” (versuri/lyrics) Melodie de: Slipknot She seemed dressed in all of me, stretched across my shame. All the torment and the pain Leaked through and covered me I’d do anything to have her to myself Just to have her for myself Now I don’t know what to do, I don’t know what to do when she makes me sad. She is everything to me The unrequited dream A song that no one sings The unattainable, she’s a myth that I have to believe in All I need to make it real is one more reason I don’t know what to do, I don’t know what to do when she makes me sad. But I won’t let this build up inside of me I won’t let this build up inside of me I won’t let this build up inside of me I won’t let this build up inside of […]
„Cu excepția cazului în care sunt în afara serviciului, indiferent cât de larg este și chiar și atunci când este sincer, un zâmbet pare fals dacă fișa postului persoanei care zâmbește include zâmbetul.” Mokokoma Mokhonoana
„Prin mândrie ne amăgim mereu pe noi înșine. Dar, în adâncul conștiinței obișnuite, o voce blândă și liniștită ne spune că ceva este dezacordat.” Carl Gustav Jung
De-a lungul vremurilor românii au inventat numeroase expresii ciudate, aproape de netradus în alte limbi, cu referire la cap. „A avea scaun la cap” face parte din această colecţie, împreună cu „a umbla cu capul în traistă”, „a-i face capul calendar” sau „cu noaptea-n cap”. Nu încape nicio îndoială că printre zicalele suprarealiste (adică greu de imaginat în sensul propriu şi aproape imposibil de tradus în alte graiuri) ale limbii române se numără şi cea care se referă la „a avea scaun la cap”. Amintita expresie – de altfel foarte folosită în vorbirea curentă – face parte dintr-o colecţie impresionantă de zicale pe seama creierului, minţii, inteligenţei sau caracterului uman, toate simplificate, pentru uşurinţa exprimării, la simplul cuvânt „cap”. Câteva expresii la îndemână ar fi: cu noaptea-n cap, cu gărgăuni la cap, bătut în cap, a se da peste cap, a nu şti unde-i este capul, a-şi pierde capul, a […]
”Şi acum, ca să ne reîntoarcem de unde am plecat: marile înţelegeri şi marile suferinţe se experimentează în împrejurări monotone. Aş vrea să întâlnesc pe acel om care a înţeles experimental caducitatea şi evanescenţa lumii noastre pământeşti, contemplând Vezuviul. Nu, domnilor, se minte în faţa Vezuviului, ca şi în faţa piramidelor, sau a fiordurilor, sau a oceanului. Oamenii nu văd nimic din tot ce e solemn şi senin în aceste fenomene, nu văd nici moartea, nici florile; văd vapoare, gesturi şi recitări de versuri. De aceea oamenii cu bun simţ evită împrejurările care îi depăşesc; nu pentru că li se par ridicole (trebuie să te cheme Anatole France, ca să ţi se pară ridicolă solemnitatea sfinţirii unui steag, de pildă) – ci pentru că îşi dau seama că vor reacţiona penibil, vor fi mici, mineralizaţi, narcotizaţi.” Mircea Eliade, ”Oceanografie”
”Fii bun și caută în dicționar, te-ndemn, Pus-am în dreptul cuvântului ”prieten” semn Așa vei ști c-a fi prieteni a-nsemnat Același lucru, neîncetat, Și ieri și azi și mâine și mereu: Că-n ”noi” nu ești doar tu, ci sunt și eu!” Cătălina Alexandra Stan (15 feb. 2026)
„Aș fi murit, da, aș fi murit, dar mă chinuia foamea unei vieți netrăite.” Nichita Stănescu
”Eu te văd pentru că există vedere, te aud pentru că există cântec, te miros pentru că există flori, te îmbrăţişez pentru că există braţe, te merg pentru că există drumuri, te sper pentru că există îngeri, te răsar pentru că există lumină, te mângâi pentru că există câmpuri, te mănânc pentru că există iarbă, te dor pentru că există rănire, te chem pentru că ai un nume, și mai ales te pierd, ah, te pierd pentru că există pierdere.” Nichita Stănescu
