Ce sunt cookie-urile și cum le folosesc pe acest blog?

Salut! Pentru ca experiența ta pe blogul meu să fie cât mai plăcută, acest site folosește fișiere numite cookie-uri. Vreau să fiu complet transparentă cu tine, așa că iată o explicație simplă despre ce sunt acestea și cum le utilizez. 🍪 Ce este un „cookie”? Un cookie este un fișier text de mici dimensiuni pe care blogul meu îl salvează pe calculatorul, tableta sau telefonul tău atunci când mă vizitezi. Aceste fișiere nu sunt programe malware, nu conțin viruși și nu pot accesa informațiile de pe hard disk-ul tău. Ele doar ajută site-ul să „țină minte” anumite acțiuni sau preferințe pentru o perioadă de timp. 🛠️ Cum folosesc cookie-urile pe acest blog? Deoarece acesta este un blog personal prin intermediul căruia împărtășesc cu tine imensa mea pasiune pentru spiritualitate, literatură, cuvinte de înțelepciune și de duh, dar și pentru muzica frumoasă și versuri, folosesc un număr minim de cookie-uri, împărțite în mai multe categorii: 1. Cookie-uri necesare: Acestea sunt esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect (de exemplu, pentru a-ți afișa designul paginii sau pentru a ține minte că ai apăsat deja „Accept” pe bara de cookie-uri, ca să nu te mai bat la cap data viitoare). 2. Cookie-uri de analiză (Statistici): Folosesc instrumente precum Jetpack/ Statistici Wordpress pentru a vedea ce articole sunt cele mai citite, de unde vin cititorii mei (social media, motoare de căutare) și cât timp petrec pe blog. Aceste date sunt complet anonime - eu văd doar cifre și grafice, nu numele sau identitatea ta. Te rog, reține faptul că nu folosesc instrumentele de analiză și de monitorizare a traficului oferite de Google Analytics, ceea ce face ca minimul de monitorizare a activității vizitatorilor site-ului meu să nu fie distribuită unor terțe părți. Blogul meu nu reține niciun fel de date personale, precum este adresa ta IP sau adresa de email, cu excepția cazului în care te simți inspirat să comentezi asupra versurilor, citatelor și poeziilor pe care le împărtășesc cu tine. 3. Cookie-uri pentru Rețele Sociale și Conținut Integrat: iată mai jos ce sunt acestea. Pe site-ul meu, doresc să îți ofer o experiență interactivă completă. De aceea, includ uneori conținut video de pe platforme terțe, cum ar fi videoclipuri încorporate de pe YouTube sau Facebook. Când interacționezi cu aceste ferestre video (widget-uri), platformele sociale respective pot plasa fișiere cookie în dispozitivul tău. La ce sunt folosite aceste cookie-uri? 1. Funcționalitate: Permit rularea corectă a videoclipului direct pe pagina mea, rețin preferințele tale de volum sau calitatea imaginii. 2. Statistici și Performanță: Platformele (cum este YouTube) contorizează numărul de vizualizări și analizează modul în care utilizatorii interacționează cu clipul respectiv. 3. Publicitate Personalizată: Dacă ești conectat în contul tău de social media în timp ce navighezi pe site-ul meu, rețelele sociale pot folosi aceste date pentru a-ți afișa reclame relevante pe profilul tău. Te rog să reții faptul că nu îmi folosesc blogul în scop comercial, acest lucru însemnând că nu îl monetizez pentru câștig, afișâmd reclame sau link-uri de afiliere pe site-ul meu, acesta fiind pentru mine, stricto senso, mijlocul prin care îmi pot exprima pasiunea pentru cultură, muzică și literatură. ❌ Cum poți controla sau șterge cookie-urile? Tu deții controlul complet. Dacă nu vrei ca acest blog (sau oricare altul) să salveze cookie-uri, poți modifica setările browserului tău (Chrome, Safari, Firefox etc.). Poți: 1. Să ștergi toate cookie-urile deja existente în dispozitivul tău. 2. Să blochezi complet salvarea de noi cookie-uri. Notă: Dacă blochezi toate cookie-urile, este posibil ca unele secțiuni ale blogului (cum ar fi secțiunea de comentarii sau clipurile video integrate despre care ți-am vorbit anterior) să nu funcționeze perfect. Îți mulțumesc pentru minutul acordat ca să citești aceste rânduri asupra cărora voi reveni cu alte completări și note explicative!

Citate, poezie și literatură

nov. 152020
 

”(…) viaţa savantului plină de căutare obositoare, o căutare în beznă, cum a numit-o el însuşi mai târziu; beznă, care a fost, poate, condiţia de a ajunge la lumină, la revelaţie, la „făcliile învierii”. Momentul crizei marchează starea de grație, un lucru cumplit, căci e greu de purtat graţia divină, precum tot ceea ce este dincolo de înţelegerea şi ştiinţa umană. Boala apare ca mijloc de purificare, boala de origine divină, ca mijloc şi ca probă pentru a pătrunde în zona spirituală, lucru tulburător pentru cel care trebuie să trăiască încă în material. Experienţă posibilă dar dureroasă, dând naştere la fenomene noi, pe care omul nedeprins cu conştiinţa spiritualului le confundă cu bolile psihice incurabile.” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de vise” (prefață)

nov. 132020
 

”Virgil atunci în braţe mă cuprinse, precum de zgomot deşteptată o mamă, când vede-n preajmă flăcările-ncinse, cuprinde pruncul alergând cu teamă şi uită-n grija ce i-o dă pârjolul să-şi ia ceva, căci la copil ia seamă” Dante Alighieri, ”Divina Comedie”, ”Infernul”, Cântul XXIII

nov. 132020
 

”Stâncile-nfuriate, Ploile-nspumate Rupe-vor lăcale, Porţi de închisoare; Fibus să se-ntarte Strălucind departe, Veşnic o să poarte Soarta schimbătoare.” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”

nov. 132020
 

“Sufletul meu rătăcește aici într-un deșert fără popasuri ca o pasăre ce și-a pierdut cuibul…” Liviu Rebreanu, ”Ion”

nov. 122020
 

“Nu apari în ochii unuia aşa cum eşti, ci aşa cum au reuşit alţii să sugereze o imagine despre tine.” Marin Preda, ”Cel mai iubit dintre pământeni”

nov. 112020
 

“[…] la noi, în noaptea nunţii, femeile din familie şi chiar femei străine, năvălesc în camera de culcare a tinerilor soţi, câteva ore după ce s-au culcat, gonindu-i în altă odaie şi răscolind patul pentru a găsi mărturia netăgăduită a fecioriei miresei, pe care o duc câteodată în triumf pentru a o arăta musafirilor, care petrec în odaia de alături. Mi s-a întâmplat să văd şi mai mult decât asta: am văzut acest steag dus în vârful unei prăjini pe şoseaua de la Petroiu la Cazasu, înconjurat de o ceată de femei turbate, care hăuiau în jurul dezgustătorului trofeu. Întovărăşite de un ţigan care scârţâia din diblă, ele mergeau, în zorii zilei de luni, ducând “rachiu roşu” fericitei mame şi nefericitei mirese.” Panait Istrati, ”Kyra Kyralina”

nov. 072020
 

”În acea zi am fost, de asemenea, puţin neliniştit în inima mea, deoarece gândurile mele zburau contrar voinţei mele şi nu puteam să le reţin. Am fost la serviciul religios şi găseam că gândurile despre credinţă şi despre Hristos, despre meritele sale şi alte lucruri asemănătoare, precum şi cele care le însoţeau şi le confirmau provocau totuşi nelinişte şi dădeau ocazie la gânduri contrarii, care nu se pot preveni atunci când vrei să crezi prin propria ta judecată şi nu prin graţia Domnului. În sfârşit, îmi fu dat prin graţia Duhului de a avea credinţă, fără raisonnement, să fiu asigurat prin ea, când vedeam gândurile mele care confirmau acest fapt, ca dedesubtul meu; în inima mea râdeam de ele, şi mai mult încă de cele care le zguduiau şi le contraziceau; credinţa era cu mult deasupra gândurilor înţelegerii mele. Numai atunci au avut pace: Dumnezeu să mă întărească, pentru că […]

nov. 072020
 

“The only man I know who behaves sensibly is my tailor; he takes my measurements anew each time he sees me. The rest go on with their old measurements and expect me to fit them.” George Bernard Shaw, ”Man and Superman”

nov. 052020
 

”De la-nceput voit-am să mă cunosc pe mine, Şi-apoi de mine însumi„ de ce m-ai despărţit? Şi dacă-n ziua-ntâia m-ai vrut mereu cu Tine, De ce apoi, bezmetic, în lume m-ai zvîrlit?” Omar Khayyam, ”Incertitudinile credinței” (fragment)

nov. 042020
 

”În lume ca pe-o minge ne-aruncă-un joc fatal. Ne azvârle-n dreapta, ‘n stânga – precum vrea jucătorul. Şi doar cel ce ne poartă mereu din val în val, El singur ştie sensul, el ştie adevărul.” Omar Khayyam, ”Imposibilitatea cunoașterii” (fragment)

oct. 312020
 

”Smintit am fost pesemne de-am putut să-i spun atunci, răstindu-mă de sus: „Ia spune-mi: ce comoară i-a cerut lui Petru-n schimbul cheilor Iisus când raiul sfânt în pază i l-a dat? «Urmează-mă», atâta doar i-a spus. Iar când Matei apostol fu-nscăunat în locul Iudei, aur sau argint nici Petru, nici ceilalţi nu i-au furat. Deci stai pe loc căci drept eşti osândit şi-ascunde bine-averea câştigată ce-n contra Franţei rău te-a sumeţit. Şi dacă limba nu mi-ar fi legată de cinstea ce-o păstrez faţă de-acele preasfinte chei ce-ai stăpânit odată, ţi-aş azvârli cuvinte şi mai grele, căci nu-i zgârcit ca papa şi papistul ce-ncalcă drepţi şi urcă răii-n stele. De voi, de papi vorbea evanghelistul când peste-ape-o târfa-a fost văzut cu regi curvind, cum scrie-Apocalipsul; cu capete vreo şapte s-au născut; din zece coarne vlagă-a supt mereu cât timp curat bărbatu-i s-a ţinut. Voi v-aţi făcut din aur Dumnezeu şi-o sută […]

oct. 282020
 

”Când toată buna cuviinţă încape pe mâinile câtorva oameni, şi alea nespălate, cum vrei să iasă lucru curat?” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”

oct. 252020
 

”- (…) vei putea ţine angajamentul. – Ah, monseniore, m-aţi jigni, şi aţi avea dreptate s-o faceţi, dacă lucrurile ar sta aşa – răspunse Vanel – căci numai un nesocotit sau un nebun e în stare să-şi ia anga¬jamente pe care nu şi le poate ţine, şi eu am privit totdeauna o învoială încheiată ca o treabă terminată. Fouquet se înroşi. Aramis făcu un hm! de nerăbdare. – Nu trebuie, totuşi, să mergi prea departe cu asemenea principii, domnule – zise intendentul superior – căci spiritul omului e schimbător şi plin de mici capricii foarte scuza¬bile, chiar foarte respectabile uneori; cutare a dorit ieri ceva, pentru ca astăzi să se căiască. Vanel simţi o sudoare rece curgându-i pe frunte şi pe obraji.” Alexandre Dumas, ”Vicontele de Bragelon”

oct. 212020
 

”BENEDICK: Înălţimea ta, am jucat rolul doamnei Bârfă. L-am găsit aici abătut ca o colibă de vînătoare într-un fund de codru, i-am spus şi cred că n-am greşit, că înălţimea ta a câştigat bunăvoinţa tinerei doamne; şi eu m-am oferit să-l întovărăşesc până la o salcie, fie ca să-şi împletească o cunună ca un flăcău părăsit, fie să împletesc eu o biciuşcă pentru că merită să fie snopit. DON PEDRO: Snopit? Dar ce vină are? BENEDICK: Vina de neiertat a şcolarului care, nemaiputînd de bucurie că a descoperit un pui de pasăre, i-l arată tovarăşului său, şi acesta i-l fură. DON PEDRO: Vrei să faci din încredere o vină? Vina este a hoţului. BENEDICK: Totuşi n-ar fi stricat să împletim cununa şi biciuşca; cununa ar fi putut-o purta el, iar biciuşca ar fi fost pentru dumneavoastră care, după mine, i-aţi furat bunătate de cuibuşor.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”

oct. 202020
 

”Îşi înălţă numai sufletul înspre zămislitorul său, ca să-i mulţumească pentru bunătatea lui şi să mărturisească supus că drumurile Domnului sunt de nepătruns pentru mintea cea mărginită a omului.” ”O mie și una de nopți”