Avertisment

Text probă

Citate, poezie și literatură

sept. 202024
 

„O mare dragoste este de neconceput fără o mare inteligenţă; inteligenţa este egală cu profunzimea sufletului; iată de ce sufletele mari ating culmile umanismului; tot ele sunt şi mari inteligenţe.” Ivan Goncearov

 Comentariile sunt închise pentru
sept. 192024
 

„Poate că una dintre cele mai mari bucurii simţite de sufletele meschine, de fiinţele inferioare este să păcălească sufletele alese, să le prindă într-o cursă oarecare.” Honoré de Balzac

 Comentariile sunt închise pentru
sept. 192024
 

”Nu cheltui-n tristeţe părelnica ta zi! Pe drumul nedreptăţii să-ţi fie calea dreaptă. Şi pentru că la capăt neantul ne aşteaptă, Închipuie-ţi că nu eşti – şi liber ai să fii.” Omar Khayyam, ”Suprema înțelepciune – detașarea”

 Comentariile sunt închise pentru
sept. 192024
 

”De aceea, auzindu-mi povestea, nădăjduiesc că pe viitor veți fi cu mai multă luare-aminte în răspunsurile voastre la întrebările ce vi se vor pune. Trebuie să știți, prietene dragi, că după cum prostia îl nenorocește adesea pe om și-l duce la sapă de lemn, tot așa înțelepciunea îl scapă pe înțelept de cele mai cumplite neajunsuri și-l pune la adăpost de rele. Că prostia îl poateaduce pe om la sapă de lemn e lucru dovedit, și pilde despre aceasta poți întâlni la fiecare pas; de aceea nu-i cu cale să vi le înșir și eu acuma, când bine știm că, zilnic, și-o mie poți vedea. Am să vă arăt în schimb, cu o mică istorioară, cum izbutește înțelepciunea să scoată omul din impas.” Giovanni Boccaccio, ”Decameronul”

 Comentariile sunt închise pentru
sept. 192024
 

”De va veni la tine vântul Purtând povestea mea amară Jelitul lui să nu te-nfrângă, Mustrarea lui să nu te doară! Nu-i vina ta… aşa e scrisă Nemilostiva lege-a firii Sărutul otrăvit al brumii Omoară toamna trandafirii. Şi cine s-ar opri să plângă O frunză veştedă-n cărare, Când codrii freamată alături Şi râd în răsărit de soare?” Octavian Goga

 Comentariile sunt închise pentru
sept. 182024
 

„Atât în neliniştea dureroasă cât şi în dorinţa fericită, iubirea este cerinţa unui tot. Ea nu se naşte şi nu rezistă decât dacă o parte rămâne de cucerit. Nu iubim decât ceea ce nu posedăm în întregime.” Marcel Proust

 Comentariile sunt închise pentru
sept. 172024
 

”Poate că adevăratul destin, adevărata datorie a dragostei este să devină prietenie.” Jorge Luis Borges

 Comentariile sunt închise pentru

 Permalink  Citate, poezie și literatură  Comentariile sunt închise pentru
sept. 172024
 

„Femeile vor întotdeauna ca dragostea să fie un roman, bărbații vor doar o povestioară.” Daphne du Maurier

sept. 172024
 

”Când pleci, să te-nsoţească piaza bună, Ca un inel sticlind în dreapta ta. Nu şovăi, nu te-ndoi, nu te-ntrista. Purcede drept şi biruie-n furtună. Când vii, păşeşte slobod, râzi şi cântă. Necazul tău îl uită-ntreg pe prag. Căci neamul trebuie să-ţi fie drag Şi casa ta să-ţi fie zilnic sfântă.” Tudor Arghezi

 Comentariile sunt închise pentru

Firma – ”Dacă ne-am ucide unul pe altul” (versuri după Ana Blandiana)

 Blandiana, Ana, Firma  Comentariile sunt închise pentru Firma – ”Dacă ne-am ucide unul pe altul” (versuri după Ana Blandiana)
sept. 172024
 

”Dacă ne-am ucide unul pe altul (versuri după Ana Blandiana)” Melodie de: Firma Dacă ne-am ucide unul pe altul Privindu-ne în ochi, În ochii noștri în jurul cărora Genele stau ca o coroană de spini Care-ncunună definitiv Orice privire, Dacă ne-am ucide, după ce ne-am privit Cu dragoste fără de țărm în ochi, Și, cunoscându-te, ți-aș spune: Mori, Mori, dragul meu, Va fi atât de bine, Vei rămâne numai cu mine, Tu, cel născut din cuvânt, Vei cunoaște gust de pământ, Vei simți ce frumoase sunt rădăcinile Împletindu-ți prin ele mâinile, Cu ne-nțeleasa bucurie De-a nu mai fi pentru vecie… Și, mângâindu-mă, mi-ai spune: Mori, draga mea, Iubita mea cu frunte de octombrie Cuprinsă ca-n icoane De nimb rotund de moarte, Mori, Lasă-ți culorile în flori, Pletele lungi cărărilor Și ochii luciu mărilor, Să știi De unde să le iei, Când vei veni… Dac-am muri deodată împreună Ucigaș fiecare și […]

sept. 172024
 

„Sufletul are tainele lui. Oricât s-ar rătăci de drumul cel drept, oricât s-ar înrăi un criminal care nu mai are drum de întoarcere, oricât ar persista în viaţa sa stricată, dacă îl dojeneşti pentru firea lui, pentru însuşirile lui bune pe care le-a întinat, atunci totul se clatină în el, şi este zguduit.” N. V. Gogol

 Comentariile sunt închise pentru
sept. 162024
 

”Dacă într-o zi îți vine să plângi, caută-mă…. nu promit să te fac să râzi, dar pot să plâng cu tine. Dacă într-o zi îți vine să fugi, caută-mă…. nu promit că o să te opresc, dar pot să fug cu tine. Dacă într-o zi nu ai chef să asculți pe nimeni, caută-mă…. promit să tac oricât vrei. Dacă într-o zi mă cauți și nu răspund… vino repede să mă vezi…. poate eu am nevoie de tine…” Marin Sorescu, ”Dacă într-o zi”

 Comentariile sunt închise pentru Marin Sorescu – ”Dacă într-o zi”
sept. 152024
 

„Ce este un sărut? Un jurământ făcut un pic mai de aproape, o mărturisire care se vrea confirmată, un punct de culoare roz pe i-ul din cuvântul „iubire”; este un secret pe care îl află gura în locul urechii.” Edmond Rostand

 Comentariile sunt închise pentru
sept. 142024
 

”Era rândul Elisei să asculte cea de pe urmă poruncă a reginei, dar ea, fără s-o aștepte, voioasă prinse a zice: – Tinere doamne, se întâmplă adesea ca înrâurirea pe care nu izbutesc s-o aibă asupra unui om mustrările și multele pedepse s-o aibă în schimb o vorbă, nu spusă „ex proposito„, ci azvârlită la întâmplare. Și din spusa Laurettei s-a vădit aievea lucrul acesta, pe care eu socot să-l întăresc acuma cu o altă istorioară, ce-am să v-o spun de îndată. Căci orișice poveste, de-i vrednică, foloase aduce și ca atare se cuvine s-o asculți cu luare-aminte, oricare ar fi povestitorul. Zic, așadar, că-n vremea primului rege din Cipru, după ce sfântul mormânt fu cucerit de Godefroy de Bouillon, se întâmplă ca o nobilă doamnă din Gasconia să pornească în pelerinaj la sfântul mormânt și la întoarcere, ajunsă fiind în Cipru, să fie batjocorită și terfelită de o ceată […]

 Comentariile sunt închise pentru Regele Ciprului, înfruntat de o femeie din Gasconia, din fricos ce era, se preface peste noapte în mare viteaz (povestire din ”Decameronul” lui Giovanni Boccaccio)
sept. 142024
 

”Sunt plin de tine dacă pleci de-acasă, cu tine veșnic m-aș împovăra, când, noapte-zi, pereții mă apasă eu, sub sprâncene port privirea ta. Absența ta ca ștreangul sub bărbie mă strânge, dacă tu te-ndepărtezi, iar mâna stângă parcă-mi e pustie trăgându-mi inima către zăpezi. O umbră sunt, atunci când tu n-ai umbră, încuviințează umbrei care sunt să nu se teamă când cu tine umblă oriunde pui piciorul pe pământ. La paginile scrise înainte de ceilalți orbi care-au putut vedea adaug că iubirea reaprinde și ochii tăi, aici, în fruntea mea. Căci asta e iubirea cea mai mare, să vezi cu ochii celuilalt, adânc, iar când nu e cu tine și te doare Să-i simți în ochii tăi pe-ai lui cum plâng. Așa simt eu acum când ești departe și nu mai știu e noapte sau e zi, te țin aici pe viață și pe moarte, te văd că mă și […]

 Comentariile sunt închise pentru Adrian Păunescu – ”Adânca privire”