”Un ochi pe-o faţă albastră Vede un ochi pe o faţă verde. „Ochiul ăla e ca mine, Spune ochiu’ntîi. Da, numai că eu sunt sus Iară el e jos.” – Ss, ss, ss, făcu Gollum. Trăise prea mult sub pământ. Începuse să uite lucrurile astea. Dar tocmai când Bilbo începea să spere că spurcăciunea nu va mai fi în stare să răspundă, Gollum răscoli amintiri foarte, foarte vechi, de pe vremea când trăia cu bunica lui într-o gaură, pe malul unui râu. Ss, ss, sscumpule! spuse, înseamnă Soarele strălucind pe părăluţele din câmp, assta însseamnă!” J.R.R. Tolkien, ”Hobbitul”
Citate, poezie și literatură
”Sunt furios pe tine, dar mai ales pe mine, Că m-ai făcut prea lesne să-mi distilez în grai învălmăşirea tandră şi crudă, ce mă ţine, Diminuându-mi forţa canalelor de nai. Sunt bucuros că astăzi a nins întâi şi-ntâi, Că azi întâia oară sunt drept precum o spadă, Că îmi mângâie fruntea întâiul tău călcâi, Că-s negru în pustia candidă de zăpadă, Şi este totul aspru şi disperat primar, Adică în furtună de patimă ţesut, Şi se alcătuieşte pe nervii mei de jar Uluitor de-albastru întâiul tău sărut. Ce încâlcke tristă în mine ai produs Şi câtă deznădejde şi câtă bucurie, În acest vin de toamnă, şi tonic şi confuz, În aiurarea stearpă cum te arăţi tu mie. Eu vreau o clipă numai viaţa să-mi consum în sărutări sterile mânjindu-ţi-o, mănuşa. Ca niciodată, poate, drapelul meu postum Să nu-şi descânteieze în asfinţit cenuşa. Dar vie-apoi urâtul, deluviile vie, Şi descleşteze-şi noaptea […]
”Ai plămădit în mine un amalgam ciudat. Mii de-ntâmplări bizare în.sufletu-mi se-aţin. Când astfel e tiparul ce mi l-ai imprimat, Mai bun decât atâta, cum pot eu să devin?” Omar Khayyam, ”Incertitudinile credinței” (fragment)
“Dar stă scris că orice făptură omenească să verse lacrimi pentru o pricină sau alta.” Panait Istrati, ”Ciulinii Bărăganului”
”Cel care prin ştiinţă ajunse pân’ la stele Fu refuzat de taina de dincolo de ele. Şi-acum stă ca şi bolta pe spate răstignit, Uimit în veci de aştri şi pururi ameţit.” Omar Khayyam, ”Imposibilitatea cunoașterii” (fragment)
”Acest cadavru este fostul Noe, Care-a salvat idei, orgolii, specii, Pe Noe jur acum, pentru toți vecii, Că pentru a iubi eu nu cer voie. Ci nu mă umili, amară lume, Nu-mi cerceta conștiința și cearceaful, Că te blestem să se aleagă praful De tine, de-al tău drum și de-al tău nume. Iată-l pe Noe, podidit de viermii Pe care i-a salvat, salvînd și lumea, Tu, lume, ce-ai gustat deșertăciunea, De ce mă dai cu capul de toți țărmii? Nu simți că, dacă pier, te las săracă, Doar poruncind cuvintelor să tacă?” Adrian Păunescu
”Drăcescul iureş care-n veci nu moare pe morţi îi poartă-n voia lui, orbeşte, şi crunt îi zbate-n apriga vâltoare. Iar când vântoasa-i smulge şi-o porneşte, ţâşnesc strigări şi vaier lung pe vale şi blesteme spre cel ce zămisleşte. Văzui atunci că pe-astă cruntă cale sunt osândiţi cei ce-au robit în gând puterea minţii poftelor carnale. Şi cum pe-aripi se lasă rând pe rând fugind de toamnă păsări călătoare, la fel şi ei se lasă duşi de vânt, în sus, în jos, de-a valma, fără stare, şi-n veci sunt puşi să se-nfăşoare-n caier, şi-n veci sortiţi să geamă şi să zboare.” Dante Alighieri, ”Divina Comedie”, ”Infernul”, Cântul V
”De-aş face precum spui, mai cu temei Mi-aş aminti de farmecele ei. Sub masca-ntunecată ce-n extaz Sărută o femeie pe obraz, Ghicim paloarea chipului ascuns. Comoara de privire adunată. N-o dai uitării când eşti orb. O fată Frumoasă tu arată-mi. Ce-i mai mult Decât o filă-n care pot citi Că-s altele mai mândre? Bun rămas! N-ai leac pentru uitare!” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
”Este o dragoste obişnuită aici, Oamenii nestatornici sunt aşteptaţi răbdător de principii, Ştiind că în curând au să se-ntoarcă la ele, Iar când zăbovesc nepermis de-ndelung, Principiile răzbunătoare devin. N-am să mă pot dezobişnui niciodată Să denunţ „la sottise, l’erreur, le peche, la leşine”, Dar viaţa m-a învăţat să mă tem De dureroase ravagii ilogice. Am văzut un om cu o plagă pe braţ, Durerea îl electrocutase Şi nu mai ţin minte, Omul şi-a retezat braţul, Ori poate s-a sinucis. In gestul lui erau Şi prostia, şi greşeala, şi păcatul, şi lenea Şi, peste toate acestea, abisul. N-am să mă pot dezobişnui niciodată Să denunţ şi prostia, greşeala, păcatul şi lenea, Dar viaţa m-a învăţat să mă tem De dureroase ravagii ilogice. M-am desprins foarte timpuriu de părinţi, Am trăit numai din puterea gândurilor mele, Deci sunt proletar. Oh, ştiu, uneori am greşit Şi am fost extrădat. Dar cu toate […]
”Adâncimea mea tu o ai în tine, numai încă nedescoperită. Crezi c-ai pricepe ceea ce zic dacă n-ai fi de firea mea? Crezi că te-aș fi ales de discipol al meu de nu te știam vrednic și adânc? Tu ești ca o vioară în care sunt închise toate cântările, numai ele trebuiesc trezite de-o mână măiastră, și mâna ce te va trezi înăuntrul tău sunt eu.” Mihai Eminescu, ”Sărmanul Dionis”
”Cât de frumos îi mai slujeşti iubirii Şi păsul cum i-l desluşeşti. Și eu Voiam să o prefir printre cuvinte, Ca nu cumva să par că sunt pripit… De ce să, fie un pod mai lat ca Nu!? o barcă? cată s-o cunoşti întocmai. Şi atunci o poţi tămădui. Iubeşti? Să-ţi căutăm un ac pentru cojoc…” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
“How can I be substantial if I do not cast a shadow? I must have a dark side also If I am to be whole.” Carl Gustav Jung, ”Modern Man in Search of a Soul”
“Knock, And He’ll open the door Vanish, And He’ll make you shine like the sun Fall, And He’ll raise you to the heavens Become nothing, And He’ll turn you into everything.” Rumi
“Dar iubirea aceasta ar putea să-mi revele ceva. Poate te-am întâlnit şi m-am îndrăgostit de d-ta ca să mă înveţi ceva. Învaţă-mă, atunci! Spune-mi de ce mi-ai apărut în cale. Nu te-am întâlnit aşa, din întâmplare, doar ca să flirtez cu d-ta; nu-mi place să flirtez. Nu mi-am înşelat niciodată soţia. Dar am simţit, întâlnindu-te, că mi s-a făcut un semn.” Mircea Eliade, ”Noaptea de Sânziene”
”Mulți m-au sfătuit Să mă dau la fund pentru o vreme. E mai bine așa, Pentru o vreme, Și m-am dat. La fund toți se împiedicau de mine. Și-am ieșit iar la suprafață. Acum om vedea…” Marin Sorescu, ”Incertitudine”