”Hei, tinere, nu-ţi bate joc de mine; Eu nu vorbesc ca un bătrân smintit, Nici, ocrotit de-al anilor hrisov, Nu mă fălesc cu ce-am făcut de tânăr Sau cu ce-aş face de-aş fi bătrân.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
dec. 252022
Vasile Mardare – ”Cabana”
Mardare, Vasile
Comentariile sunt închise pentru Vasile Mardare – ”Cabana”
dec. 252022
O cabană în munţi, o cabană de lemn Cu un foc strecurat în butucii de lemn Şi un vaier ieşind din pădurea de lemn Şi cu urşi traversând o podişcă de lemn Parc-aşa a şi fost, nu de mult undeva Te iubeam, mă iubeai – viaţa mea, viaţa ta Mă rugai să privesc, mă rugai să ascult Căprioare venind dintr-un basm de demult R: Şi-ntr-o zi am aflat de-o cabană care-ar fi ars Mi-a fost greu să şi cred că e vorba de-acel adăpost Nici nu ştiu dacă e casa mică în care-am fost Iar de-ar fi să pot şti, n-ar avea, n-ar avea niciun rost Miroseam a zăpezi într-o casă de lemn La mansardă urcam sub acelaşi îndemn Adormeam şi prin somn auzeam dinspre hol Ciocănind în fereşti ba un om, ba un stol Dintr-un timp fără timp apărea un poştaş Să ne-aducă scrisori dintr-un fel de oraş Nici […]
dec. 232022
”Bună sara, Bună seara, gazdă aleasă Ne Primește, Ne primește-n a ta casă Că nu vrem, Că nu vrem ca să ședem, Numai să vă, Numai să vă colindăm. E crăciun, E crăciun și noi venim La tot omul, La tot omul cel creștin Vestea Nașterii s-o dăm, doar noi s-o dăm Pe Domnul să-L Lăudăm, Să-l Lăudăm. S-a Născut Fiul cel Sfânt, Fiul cel Sfânt Dumnezeu prea cest Pământ, Prea cest Pământ Sara asta-i sara sfântă, Sara sfântă Lângă noi îngerii cântă, Încerii cântă. Rămâi gazdă, Rămâi gazdă sănătoasă Pân La anu, Pân la anu tot voioasă Când pornim a colinda, a colinda Tu să nu-ți închizi poarta, închizi poarta. Că noi nu te-om ocoli, Te-om ocoli Și cu drag tot om veni, Tot om veni. Bună sara, Bună sara gazdă aleasă Ne primește, Ne primește-n a ta casă Că nu vrem, Că nu vrem ca să ședem Numai […]
Pink Floyd – ”Eclipse”
Pink Floyd
Comentariile sunt închise pentru Pink Floyd – ”Eclipse”
dec. 212022
”Eclipse” Melodie de: Pink Floyd All that you touch And all that you see All that you taste All you feel And all that you love And all that you hate All you distrust All you save And all that you give (all you give) And all that you deal (oh-oh) And all that you buy Beg, borrow or steal (hey-hey) And all you create And all you destroy (whoa) And all that you do And all that you say (hey-hey) And all that you eat (yeah) And everyone you meet (everyone you meet) And all that you slight And everyone you fight (oh-oh-oh) And all that is now And all that is gone And all that’s to come And everything under the sun is in tune (everything) But the sun is eclipsed by the moon There is no dark side in the moon, really Matter of fact, it’s all […]
Nicu Alifantis – ”Ajunul din copilărie”
Alifantis, Nicu
Comentariile sunt închise pentru Nicu Alifantis – ”Ajunul din copilărie”
dec. 212022
Ajunul din copilărie, cu lumânări și brad frumos Stând pe genunchii mamei, închizi pleoapa somnoros Nici o nuia în sac; o carte, atâta doar de colorat, Și-o pasăre de gumă ca să te uiți la ea extaziat. Ajunul din copilărie, prea iute dispărând în zbor Abia te joci și râzi și iată ți se spune: „somn ușor!” Ți-aduce mama o felie de pâine, să te liniștești, Și cu felia-n mână intri în visele copilărești. Ajunul celor maturi; daruri de câte oare nu-ți va da! Vechi amintiri bătând din aripi vor poposi în preajma ta Ajunuri vechi și frunți plecate s-au șters de timpii fumurii Îmi place jocul de lumină din jocurile de copii. Doar pentru utilizare non-comercială. Date de la: versuri.ro
Florin Chilian – ”Chiar dacă”
Chilian, Florin
Comentariile sunt închise pentru Florin Chilian – ”Chiar dacă”
dec. 202022
”Chiar dacă n-o mai vezi zâmbind Chiar dacă Chiar dacă n-o mai simți venind Chiar dacă Dacă nu-nțelegi cum s-a-ntâmplat Chiar dacă n-o mai poți suna Chiar dacă Chiar dacă n-o mai poți chema Chiar dacă doar amintirile-au rămas de-atunci cu voi Chiar dacă nu-i mai poți vorbi Chiar dacă Chiar dacă n-o poți întâlni Chiar dacă Chiar dacă toată lumea e-ntre voi Chiar dacă el nu-i vinovat Chiar dacă știi și n-ai uitat Chiar dacă lumea s-a-mpărțit subit la doi Chiar dacă viața v-a speriat Chiar dacă știi el n-a uitat Și telefonul suna Suna mereu Ce mult te-a iubit Ce mult te-a iubit Ce mult te-a iubit Cât te-a iubit de mult Ce mult te-a iubit Ce mult te-a iubit Ce mult te-a iubit Cât te-a iubit de mult Chiar dacă nu te vede Chiar dacă Chiar dacă nu mai crede Chiar dacă Chiar dacă nu mai știe […]
dec. 182022
”Tăcute-s căile pământului, potecile-ncurcate şi drumurile netezi, tăcute şi-nţelepte… Cine mai bine decât ele-i cunoaşte pe oameni? Căile fără capăt i-au văzut încrezători şi deznădăjduiţi, veseli şi trişti, cântând şi lăcrămând, căci viaţa oamenilor se scurge între cel dintâi şi cel din urmă drum. Sunt drumuri ale vieţii şi drumuri ale Mastarei, sunt drumuri ale luptei, pândite de Ormag, dar toate tac. Şi lungă-i calea lacrimilor, o, Vam, şi dincolo de ea aşteaptă altă cale.” Vladimir Colin, ”Legendele țării lui Vam”
dec. 172022
”Tot ce se naşte dintr-un gând curat E vrednic doar de laudă. Chemaţi-i!” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”
dec. 152022
”Îmbată-mă, pădure-n valuri moi De linişte, de iarnă şi de sară, Alungă pentru mine, pe cărări, Prin vânt, cea mai frumoasă căprioară! Aprinde pe cascade vâlvătăi, Fă-ţi stelele mai tainic să lucească, Opreşte-n râpi al frământării duh Şi pace dă-mi, dă-mi pace sufletească!” Nicolae Labiș, ”Frământarea intimă” (fragment)
dec. 152022
”Nu mă lăsa-ntîmplarea s-o-nsărcinez cu asta, Nu mă lăsa pustiul să-I fac un păzitor… O, Roman! Roman! ce e viaţa omenească? Comedie eternă chiară sub masca morţii, Mi-e greaţă, o, mi-e greaţă de ea – şi totuşi, Roman, Tot ce iubim în lume de viaţă e legat.” Mihai Eminescu, ”Gruie Sânger”
dec. 142022
“Fiindcă tocmai ascultam astăzi la radio un fel de prelegere, pe care individul o ținea cu aerul cel mai firesc din lume că spune ceva util și rațional: cum să ne organizăm timpul liber! Fără să-și dea seama că farmecul timpului liber tocmai în asta constă, să nu-l organizezi, fiindcă din clipa aceea a încetat să mai fie liber. Timp liber înseamnă să faci ce vrei, adică să dai curs în voie oricărei tentații, fără sentimentul de culpabilitate că în felul acesta îl pierzi, acel timp. Sigur că în timpul tău liber poți organiza, să zicem, o excursie, dar numai dacă ai chef. Ai zice că nici nu merită să iei în seamă asemenea prostie, dar sunt și oameni care după orele de muncă nu simt bucuria disponibilității, ci un fel de vid, cu atracție spre ceea ce „organizează” alții, aranjamente, întâlniri undeva, și tocmai lor li se adresa individul […]
dec. 142022
“A nu te bizui pe infailibilitatea științei poate că nu e tocmai o crimă, când știința însăși își recunoaște neputința de a pătrunde acolo unde sufletul ar avea nevoie de sprijinul ei.” Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”
Ștefan Hrușcă – ”Rugă pentru părinți”
Hrușcă, Ștefan
Comentariile sunt închise pentru Ștefan Hrușcă – ”Rugă pentru părinți”
dec. 122022
”Enigmatici și cuminți Terminându-și rostul lor Lângă noi se sting și mor, Dragii noștri, dragi părinți Cheamă-i Doamne înapoi Că și așa-au dus-o prost. Și fă-i tineri cum au fost.. Fă-i mai tineri decât noi. Și fă-i tineri cum au fost Fă-i mai tineri decât noi. Pentru cei ce ne-au făcut Dă un ordin, dă ceva Să-i mai poți întârzia Să o ia de la-nceput.. Au plătit cu viața lor, Ale fiilor erori. Doamne fă-i nemuritori, Pe părinții care mor. Doamne fă-i nemuritori, Pe părinții care mor. Ia priviți-i cum se duc, Ia priviți-i cum se sting, Lumănari în cuib de fum Parcă tac și parcă mint Plini de boli și suferinzi, Ne întoarcem în pământ. Cât mai suntem, cât mai sunt, Mângâiați-i pe părinți. Cât mai suntem, cât mai sunt, Mângâiați-i pe părinți. E pământul tot mai greu, Despărțirea-i tot mai grea.. Sărut mâna, tatăl meu, Sărut mâna, mama […]
dec. 122022
”Coboară-n lut părinții, rând pe rând, în timp ce-n noi mai cresc grădinile. Ei vor să fie rădăcinile, prin cari ne prelungim pe sub pământ. Se-ntind domol părinții pe subt pietre, în timp ce în lumini mai adastăm, în timp ce fericiri ne-mprumutăm și suferinți și apă vie pe la vetre.” Lucian Blaga, ”Părinții”
dec. 112022
”Păstrează-ţi sfatul, Căci trece prin urechea mea de-a surda Ca printr-o sită apa. Lasă sfatul; Să nu-mi dea sfaturi binevoitorii, Afară doar de suferă ca mine. Să vină-un tată ce-şi iubea copila Ca mine, şi ca mine şi-a pierdut-o, Acesta să-mi vorbească de răbdare! Durerea să-şi măsoare-n lung şi-n lat Cu-a mea, să pună-n cumpănă amarul, Atîta chin aici, atît dincoace, Acelaşi chip, o formă şi-un tipar, Acesta de zîmbeşte şi strigînd „Durere, piei!„ în barbă se dezmiardă Şi-n loc să geamă, îşi tot drege glasul, Cârpindu-şi suferinţa cu zicale, Şi-amarul şi-l îmbată cu cheflii, Să vină să mă-nveţe cum să rabd! Dar nu s-a pomenit astfel de om: Povăţuiesc şi-alină suferinţa Doar cel care n-o-ncearcă; Cei ce-o gustă îşi ies din minţi, Când sfatul lor, cândva, Dădea mâniei leacuri iscusite, Lega sminteala-n fire de mătase Şi bolile cu vorbe le vrăjea. Nu, nu, de când e lumea, toţi dau […]
