“Ţin locul unei pietre din pavaj, Am ajuns aici Printr-o regretabilă confuzie. Au trecut peste mine Maşini mici, Autocamioane, Tancuri Şi tot felul de picioare. Am simţit soarele până la osii, Şi luna Pe la miezul nopţii. Norii mă apasă cu umbra lor, De evenimente grele Şi importante Am făcut bătături. Şi cu toate că-mi suport Cu destul stoicism Soarta mea de granit, Câteodată mă pomenesc urlând : Circulaţi numai pe partea carosabilă A sufletului meu, Barbarilor!” Marin Sorescu
S
”Ne jucăm de-a eroii fiindcă suntem laşi, şi de-a sfinţii fiindcă suntem răi; ne jucăm de-a asasinii fiindcă murim de dorinţa de a ne omorî aproapele, ne jucăm fiindcă suntem mincinoşi din naştere.” Jean-Paul Sartre, via Mario Vargas Llosa, ”Orașul și câinii”
”Ce vrei? Aşa-i iubirea, dragă vere. Da: chinul dragostei îmi e povară. Dar sufletul mai mult o să mă doară Căci mi-l sporeşti şi-adaugi, prin iubire, Tristeţii mele de prisos mâhnire. Iubirea-i fum ce-şi are-n plâns izvor. Curată-i pară-n ochii plini de dor; De-o tulburi, e o mare-n agonie. Şi ce mai e? Cuminte nebunie Şi dulce fiere care prins te ţin.” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
“If I had my life to live over again, I would form the habit of nightly composing myself to thoughts of death. I would practice, as it were, the remembrance of death. There is not another practice which so intensifies life. Death, when it approaches, ought not to take one by surprise. It should be part of the full expectancy of life.” Muriel Spark, ”Memento Mori”
”Nu râdeţi, nu râdeţi! Discursul dumneavoastră e peti¬cit rău pe alocurea şi peticele de-abia se ţin! înainte de a repeta pe dinafară formule vechi, cercetaţi-vă conştiinţa.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
“Şi-am lăsat vorbă în amintirea mea, măcar la soroace mai mari, universul întreg să fie dat lumii de pomană.” Marin Sorescu
”Lysander: Din câte ştiu, din câte-am auzit Sau am citit vreodată în istorii, Nicicând nu-i dat iubirii-adevărate Să curgă lin şi fără tulburare; Sau se ivesc nepotriviri de rang… Hermia: Ce chin! Cel mic legat de cel înalt! Lysander: Sau vârsta nu le e deopotrivă… Hermia: Ce trist! Bătrâni uniţi cu tinereţea! Lysander: Sau cei din jur în locul tău aleg… Hermia: Ce iad! Cu ochii altuia s-alegi!” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”
”Swedenborg începe, deci, să studieze teologia pentru ca apoi să se intereseze de ştiinţe. Interesul său merge spre ştiinţele aplicate. S-a constatat mai târziu că el a prevăzut multe din descoperirile ulterioare. De exemplu, ipoteza asupra nebuloasei lui Kant şi Laplace.” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de vise” (prefață)
“Un fir de paianjen Atârnă de tavan. Exact deasupra patului meu. În fiecare zi observ Cum se lasă tot mai jos. Mi se trimite și Scara la cer – zic, Mi se aruncă de sus. Deși am slăbit îngrozitor de mult Sunt doar fantoma celui ce am fost Mă gândesc că trupul meu Este totuși prea greu Pentru scara asta delicată. – Suflete, ia-o tu înainte. Pâș! Pâș!” Marin Sorescu, ”Scara la cer”
”După ce m-am trezit, am căzut pe gânduri dacă toate acestea nu puteau să fie nişte himere; atunci vedeam cum credinţa mea se clatină, dar m-am rugat cu mâinile împreunate: trebuie să mă întăresc în credinţa mea, lucru care se produse imediat. Îmi veniră, de asemenea, gânduri despre nevrednicia mea în faţa altora; m-am rugat, în acelaşi fel, şi acestea dispărură imediat; dacă Domnul Nostru înlătură cât de puţin Mâna Sa de pe cineva, acela e în afara dreptei căi şi a credinţei înseşi, după cum atât de vizibil s-a întâmplat cu mine.” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de vise”
”…dacă pot să iubesc mi-e destul şi mi-este surâs şi mi-este vis dacă pot să iubesc. La urmă, la umbră am cântat: dacă cineva poate să iubească e împărat dacă cineva este iubit e infinit şi dacă există iubire din goluri se naşte plinul.” Nichita Stănescu
„Când îndrăgostiţii au luat peste tot foc, Se prind de mână Şi se aruncă amândoi Într-o verighetă Cu apă puţină. Este o cădere importantă în viaţă Şi ei zâmbesc fericiţi Şi au braţele pline de flori Şi alunecă duios Şi alunecă măreţ pe jos, Strigându-se pe nume ziua Şi auzindu-se noaptea. De la o vreme Li se amestecă ziua cu noaptea, Într-un fel de tristeţe deasă… Verigheta răspunde Tocmai pe tărâmul celălalt. Acolo este o plajă mare Plină cu oase îmbrăţişate, Care dorm cu albul lor ostenit, Ca nişte scoici frumoase Care s-au iubit toată marea.” Marin Sorescu, ”Baladă”
”Foarte bine, timpul o să ne-o arate. Cum spune zicala: „Cu timpul şi taurul sălbatic intră-n jug„.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
“It takes three to make love, not two: you, your spouse, and God. Without God people only succeed in bringing out the worst in one another. Lovers who have nothing else to do but love each other soon find there is nothing else. Without a central loyalty life is unfinished.” Fulton J. Sheen, ”Seven Words of Jesus and Mary: Lessons from Cana and Calvary”
”Nu știu ce am, Că nu dorm când dorm Nu știu ce am, Că nu sunt treaz, Când stau de veghe. Nu știu ce am, Că nu ajung nicăieri, Când merg. Nu știu ce am, Că stând pe loc Sunt, hăt, departe. Doamne, din ce fel de humă M-ai luat în palmele tale calde Și cu ce fel de salivă Ai amestecat și-ai frământat huma-mi? De nu știu ce am Că exist, Nu știu ce am Că nu mai am nimic, Decât pe tine.” Marin Sorescu, ”Ceva ca rugăciunea”