”Eu nu sufăr de nebunie, mă bucur de ea.”
(Proverb românesc)
feb. 062020
OldSkull
feb. 062020
”Buturuga mică face jar puțin.”
(Proverb românesc)
feb. 062020
15. Să nu faceți nedreptate la judecată; să nu căutați la fața celui sărac și de fața celui puternic să nu te sfiești, ci cu dreptate să judeci pe aproapele tău.
Vechiul Testament (Leviticul, 19:15)
feb. 052020
”Mulţi cată-nţelepciunea în temple şi în Carte.
Pe alţii-i chinuieşte incertitudinea.
Dar unul stând la pândă deodată va striga:
„Besmetici, adevărul nu e de nici o parte!”Omar Khayyam, ”Incertitudinile credinței” (fragment)
feb. 052020
14. Să nu grăiești de rău pe surd și înaintea orbului să nu pui piedică. Să te temi de Domnul Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău.
Vechiul Testament (Leviticul, 19:14)
feb. 042020
11. Să nu furați, să nu spuneți minciună și să nu înșele nimeni pe aproapele său.
12. Să nu vă jurați strâmb pe numele Meu și să nu pângăriți numele cel sfânt al Dumnezeului vostru, că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
13. Să nu nedreptățești pe aproapele și să nu-l jefuiești. Plata simbriașului să nu rămână la tine până a doua zi.Vechiul Testament (Leviticul, 19:11-13)
feb. 032020
”Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc.”
(Proverb românesc)
”Lasă-le pe acestea săracului și străinului, că Eu sunt Domnul Dumnezeul tău” (Sfânta Scriptură, VT)
feb. 032020
9. Când veți secera holdele voastre în pământul vostru, să nu seceri tot până la fir în ogorul tău și ceea ce rămâne după secerișul tău să nu aduni;
10. Și în via ta să nu culegi strugurii rămași, nici boabele ce cad în via ta să nu le aduni; lasă-le pe acestea săracului și străinului, că Eu sunt Domnul Dumnezeul tău.Vechiul Testament (Leviticul, 19:9-10)
feb. 022020
“The supposed great misery of our century is the lack of time; our sense of that, not a disinterested love of science, and certainly not wisdom, is why we devote such a huge proportion of the ingenuity and income of our societies to finding faster ways of doing things – as if the final aim of mankind was to grow closer not to a perfect humanity, but to a perfect lightning-flash.”
John Fowles, ”The French Lieutenant’s Woman”
feb. 022020
”Cine râde la urmă, înțelege mai greu.”
(Proverb românesc)
feb. 022020
1. Grăit-a iarăși Domnul cu Moise și a zis:
2. „Dacă cineva va greși și cu bună știință va nesocoti poruncile Domnului, tăgăduind înaintea aproapelui său ceea ce acesta i-a încredințat, sau i-a lăsat în păstrare, sau ceea ce i-a furat, sau va înșela pe aproapele său,
3. Sau găsind un lucru pierdut și tăgăduind înaintea lui, sau jurându-se strâmb pentru ceva, ce atrage pedeapsa asupra oamenilor,
4. Dacă se va dovedi că a greșit și s-a făcut vinovat, să întoarcă ce a furat, sau ce a răpit, sau ce i-a fost încredințat, sau ce a fost pierdut și găsit de el.
5. Tot lucrul, pentru care s-a jurat strâmb, să-l plătească deplin și să mai adauge pe deasupra a cincea parte din prețul lui și să dea aceluia, al căruia este lucrul, în ziua când își va cunoaște vina sa.Vechiul Testament (Leviticul, 6:1-5)
feb. 022020
”O, îndulceşte-ţi ochii tăi, iubită,
O, însenină faţa ta de nea.
Nu ştii că-n piept inima mea rănită
Tresare-adânc la întristarea ta?
Tresare-adânc, tresare-adânc, iubită —
Oh, în zadar mi-ncreţi tu fruntea ta.
Durerea chiar de-o simulezi — eu simt
Fiori adânci în pieptul meu trezind.
Ah! cât eşti tu de mândră şi frumoasă
Când râzi, când plângi, când mă săruţi, când — ah!
Cuprind în mâini eu capul tău — geloasă! —
Şi sărut ochii-ţi plini de lacrimi, ah!
Ei strălucesc ca stelele focoase
Ce-ntr-a junie-mi noapte lumina!
Şi te iubesc, şi te sărut, te-ador,
Amorul meu, nespusul meu amor!
O, nu-mi muri, o, nu-mi muri, iubită,
C-atunci în veci prin noapte-aş rătăci —
Mi-aş sfărma viaţa-n jalea cea cumplită
Şi de durere n-aş putea muri.
Aş purta-n timp inima-ncremenită,
Cu ochii stinşi, şi gura-ar amuţi.
Durerea ta m-ar face să trăiesc,
Ca să trăiesc, ca să înnebunesc.
Aşteaptă dar cu moartea ta, iubită,
Pân’ ce de fericire-oi muri eu.
Cu roze să-ncununi fruntea-mi pălită,
Zâmbind să mă săruţi, amorul meu;
De-oi învia, să ştii, dumnezeită,
Că-un somn a fost angelic, deşi greu.
De nu mă voi trezi, să ştii, să ştii —
Că-n veci visez la ochii tăi cei vii.
Cum va fi acel vis eu nu-ţi pot spune —
Eu numai îl gândesc când mă cufund
În ochii tăi. — Neclare sunt, nebune,
Acele-nchipuiri ce mă pătrund.
Priveşte tu în ochii mei şi-mi spune
Ce vezi în ei, în dorul lor profund.
Tot ce-ai văzut eu am văzut ’n-al tău —
Nici în mormânt nu pot ca să-i uit eu.
Ei sunt minuni ce-a muri nu mă lasă,
În somnul morţii m-or nelinişti,
Pătrunde-vor cu raza lor focoasă
Chiar în sicriul unde voi dormi.
Ei au pătruns prin pături neguroase
Ce viaţa mi-a urzit până aci —
De-aţi putut sparge negurile-acele,
Veţi lumina în veci, iubite stele!
Oh, nu-mi muri, te rog! Căci tot ce-n lume
Eu am iubit murit-au prea curând —
Orice amor ce n-a luat drept glume
Al meu amor e astăzi în mormânt. —
Dar astăzi văd c-am pierdut doar un nume:
Căci ea eşti tu — tu ea — într-un cuvânt
Tu mi-ai murit o dată. — Să nu-mi mori
De-a doua oară, înger de amor.
Căci de-ai muri ce-aş face eu în lume?
N-aş regăsi în veci chipu-ţi uşor
Şi osândit aş fi să stau în lume —
De jalea ta eu n-aş putea să mor.
Acum — acum n-aş plânge al tău nume
Ci chiar pe tine, vecinice amor:
Mort, aş trăi eu; viu, eu aş fi mort.
Trăieşte-mi dar — c-adânc în piept te port!”Mihai Eminescu, ”Iubitei”
feb. 012020
”Hol” (versuri/lyrics)
Melodie de: AB4
Atât de sâmbătă e astăzi cât de departe este luni
Încerci din nou să dilați clipa
Să poți să fii și să rămâi
Și focul care plouă
Secunda care cade
Mirosul orei arse
Realul ne desparte.
Ș-ai o moacă de surprins
Chiar și-așa când stai întins.
În hol, în hol
În hol cu capul gol
În hol, în hol
În hol cu capul gol
În hol, în hol
În hol cu capul gol.
Ești atât de plin de tine
Și atât de plin de gol
Încât nu mai știi de tine
Nu mai știi decât să zbori
Și lumea ta e tristă
Cuvântul tău e mut
Și fugi iarăși de tine
Imaginar drept scut
Și-ai o moacă de surprins
Chiar și-așa când stai întins
În hol, în hol
În hol cu capul gol
În hol, în hol
În hol cu capul gol
În hol, în hol
În hol cu capul gol.
Date de la: versuri.ro
feb. 012020
4. Sau de se va jura cineva cu buzele sale nebunește să facă ceva rău sau bine, orice fel ar fi fapta pentru care se jură oamenii fără socoteală, de nu va ști că aceasta este rău, ci va afla în urmă, e vinovat.
Vechiul Testament (Leviticul, 5:4)
feb. 012020
”Apoi, descopeream în mine, cum poate şi în punctul 3 al visului, că în toată gândirea, chiar şi în cea pe care o credem aproape curată, pătrunde infinit de mult păcat şi impuritate, precum şi în dorinţa noastră ce merge din corp în gânduri, din care provin rădăcini foarte adânci; cu toate că gândirea pare curată, ea se bazează totuşi pe faptul că noi înţelegem aceasta prin frică, prin ipocrizie şi multe alte lucruri, pe care le putem descoperi, de asemenea, mai mult sau mai puţin prin reflecţie, în aşa fel încât e mai puţin posibil de a ne elibera de păcat, întrucât nu e gând care să nu fie amestecat cu impuritate; astfel e mai bine să crezi în fiecare oră, în fiecare clipă că meriţi pedepsele infernului, pentru că mila şi graţia lui Dumnezeu, care sunt în Iisus Hristos, se înduplecă să vadă asta.”
Emanuel Swedenborg, ”Cartea de vise”