Originea expresiei “a freca menta”, istorie pe scurt:
Expresia „a freca menta” se referă la a fi leneș sau a pierde timpul fără a face nimic productiv, având origini în obiceiuri din Grecia Antică.
Originea Expresiei:
Expresia „a freca menta” provine din Grecia Antică, unde exista obiceiul de a freca mesele cu frunze de mentă pentru a le oferi un miros plăcut. Acest obicei a fost adus în România în perioada domniilor fanariote, când grecii s-au răspândit în Balcani. În trecut, frecatul meselor cu mentă era considerat o activitate ușoară, preferată de slujitorii care evitau muncile mai grele, cum ar fi tăiatul lemnelor sau căratul apei.
Semnificația Modernă:
Astăzi, expresia este folosită pentru a descrie o persoană care își petrece timpul făcând activități inutile sau evitând responsabilitățile. De exemplu, se poate spune că cineva „freacă menta” atunci când nu contribuie la muncă sau la activitățile de grup.
Contextul Utilizării:
„A freca menta” este adesea folosită în contexte informale, având o conotație negativă, sugerând lene sau ineficiență. De exemplu, într-un mediu de lucru, cineva care nu participă activ la proiecte poate fi descris ca „freacă menta”.
Concluzie:
Astfel, „a freca menta” este o expresie care reflectă nu doar o atitudine față de muncă, ci și o parte din cultura populară românească, având rădăcini adânci în istoria și obiceiurile sociale. Aceasta ne reamintește de importanța utilizării eficiente a timpului și de responsabilitățile pe care le avem în viața de zi cu zi.
Diavol sau un drac în limba țigănească
Cuvântul „benga” se referă la un diavol sau un drac în limba țigănească. Este folosit în expresii populare, cum ar fi „a-l lua benga”, care înseamnă a-l lua dracul sau a-l închide. De asemenea, „benga” poate însemna și o boală incurabilă sau un rău.
*****
Benga – substantiv masculin invariabil
1. (Mai ales în ocări și blesteme) Unul din numele necuratului, întrebuințat numai în înjurături.
Sinonime: diavol
Expresie: A-l lua benga (pe cineva) = a-l lua dracul, a o păți.
Sinonime: a muri, a o păți
Etimologie:
– limba țigănească: ”benga”
Sursa: dexonline.ro
*****
Care e înțelesul expresiei A-l lua benga pe cineva (familiar) ?
CONSULTĂ DEXSINONIME
Sensul expresiei este
Dicționarul dă următoarea explicație expresiei „A-l lua benga pe cineva (familiar)”:
a) A-l lua dracul, a o păți
Expresia în context, ce înseamnă expresia în literatură?
”Nu te duc, Domnița noastră că dacă te duci și se dovedește, m-a luat benga. Mă ucide boierul.” (RADU BOUREANU)
”De nu te astâmperi, o să te ia benga.”
”Un prost a făcut-o, i s-au aprins plămânii și l-a luat benga, cum zice mama Tudora.” (Fănuș Neagu)
”Se-aprinde valea, iaz de untdelemn…
Să nu te ducă benga la îndemn
Că, unde se străpung poteci ori drumuri (…)”
(Mitologie basarabeană, poezie de Nicolai Costenco)
”Frunză verde de chiperi,
să dea benga în boieri,
să dea popii de belea (…)”
(Bătută, poezie de Nicolai Costenco)
Alte expresii înrudite sau asemănătoare:
”a da benga în cineva” (argou); în limbajul adolescenţilor
”a da în bengă” (argou)
”Gabriel” (versuri/lyrics)
Melodie de: Joe Goddard feat. Valentina
He’s falling, he’s falling, he’s falling, hold on.
He’s falling, he’s falling, he’s falling, hold on.
He’s falling, he’s falling, he’s falling, hold on.
He’s falling, he’s falling, he’s falling, hold on.
Gabriel you’ve gone too far
Gabriel you’ve gone too far and you should hang your head in shame
For these wounds I cannot stay, you’ve gone too far
You’ve broke my heart, you’ve gone too far
Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel,
Wide awake and I can hear my heart beat
Hope it cradles me and rocks my bones to sleep
Protector in the light and a stranger in the dark
And he don’t say anything more
Bound by suffocating secrets I must keep
Gabriel how you’ve gone too far
Gabriel how you’ve gone too far and you should hang your head in shame
For these wounds I cannot stay, you’ve gone too far
You’ve broke my heart, you’ve gone too far
The sum of all the parts that you have taken
Are a fraction of the parts that make me whole
But He was stronger than I was but it’s strength you can’t sustain
Do not come to give me counsel you should beg forgiveness
Of me Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel,
For he was stronger than I was but it’s strength you can’t sustain
Do not come to give me counsel you should beg forgiveness
Of me Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel,
He’s falling, he’s falling, he’s falling, hold on.
He’s falling, he’s falling, he’s falling, hold on.
He’s falling, he’s falling, he’s falling, hold on.
He’s falling, he’s falling, he’s falling, hold on.
He’s falling, he’s falling, he’s falling, hold on.
He’s falling, he’s falling, he’s falling, hold on.
He’s falling, he’s falling, he’s falling, hold on.
Compozitori: John Robert Beck, Joseph Goddard, Valentina Pappalardo.
Date de la: Musixmatch
**********
Traducere aproximativă în limba română (cu Google Translate):
El cade, cade, cade, ține-te tare.
El cade, cade, cade, cade, ține-te tare.
El cade, cade, cade, cade, ține-te tare.
El cade, cade, cade, cade, ține-te tare.
Gabriel, ai mers prea departe
Gabriel, ai mers prea departe și ar trebui să-ți pleci capul de rușine
Pentru aceste răni nu pot rămâne, ai mers prea departe
Mi-ai frânt inima, ai mers prea departe
Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel,
Sunt complet trează și îmi aud inima bătând
Sper că mă leagănă și îmi leagănă oasele să adoarmă
Protector în lumină și străin în întuneric
Și el nu mai spune nimic
Legat de secrete sufocante pe care trebuie să le păstrez
Gabriel, cum ai mers prea departe
Gabriel, cum ai mers prea departe și ar trebui să-ți pleci capul de rușine
Pentru aceste răni nu pot rămâne, ai mers prea departe
Mi-ai frânt inima, ai mers prea departe
Suma tuturor părților pe care le-ai luat
Sunt o fracțiune din părțile care mă fac întreagă
Dar El a fost mai puternic decât mine, dar este puterea pe care nu o poți susține
Nu veni să-mi dai sfaturi, ar trebui să ceri iertare
De la mine, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel,
Căci el a fost mai puternic decât mine, dar este o putere pe care nu o poți susține
Nu veni să-mi dai sfaturi, ar trebui să ceri iertare
De la mine, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel, Gabriel,
El cade, cade, cade, cade, ține-te.
El cde, cade, cade, cade, ține-te.
El cade, cade, cade, cade, ține-te.
El cade, cade, cade, cade, ține-te.
El cade, cade, cade, cade, ține-te.
El cade, cade, cade, cade, ține-te.
”Mi-e drag să mă bucur, căci tânărăsunt,
Iubirea mă-ndeamnă și inima-mi cere,
Mi-e drag primăvara să râd și să cânt.
Dumbrăvi înverzite străbat culegând
Flori albe ca neaua, gălbui, purpurii,
Măcieșii în floare și crinii-aurii,
Pe toate în minte le-asemăn la rând
u obrajii acelui ce pururea-n gând
Mă poartă pe mine ce n-am altă vrere
Decât bucurie să-i fiu pe pământ.
Și dacă prin iarbă vreo floare găsesc
Să-i semene lui întru totul, deplin,
O-alint, o sărut, pe palme mi-o țin
Și-ntregul meu suflet i-l destăinuiesc.
Pe urmă-n cununa de flori o-mpletesc
Și fire de păr ca stropii de miere
Îileg împrejur să nu zboare în vânt.
Floarea menită-i să dea bucurie
Oricui de-o privește, ci mie îndoit,
Căci pare că-n ea văd chipul iubit
Al celui ce drag mi-a fost dat să-mi fie.
Cuvântul nu-i vrednic a spune și-a scrie
Ce dulce mă-mbată a miresmii putere;
Numai suspinele martore-mi sunt.
Adânci, dureroase, din inima mea
Nu-mi scapă vreodată, ca altor femei,
Ci calde, suave ca boarea de tei,
Și pleacă iubitului veste să-i dea,
Iar el, care pururi ferice m-ar vrea,
Degrabă m-ajunge și n-apuc a-i cere
Să vie, ca dorul să nu-mi mai frământ.”
”Chesterton spune undeva că atunci când eşti grăbit, apuci calea cea mai lungă. Nu ştiu dacă vorba asta e adevărată întocmai. Dar sunt sigur că atunci când eşti grăbit, apuci calea cea mai primejdioasă, cea mai dramatică.”
”- (…) Sunteţi înţelept, am spus… dar începeţi printr-o nebunie îngrozitoare! Credeţi că o pasiune se aprinde astfel, într-o clipă, ca o torţă? Credeţi că un rege ca voi poate cădea, fără nicio pregătire, la picioarele unei fete ca La Vallière?
– Oh, Henriette! Henriette! Henriette! Te-am prins… Nici n-am început asaltul şi mă jefuieşti!
– Nu, dar vreau să vă aduc la gânduri mai bune. Lăsaţi flacăra să se aprindă încetul cu încetul, n-o faceţi să ţâşnească dintr-o dată. Iupiter tună şi luminează cu ful¬gere înainte de a da foc cerului. Orice lucru îşi are un pre¬ludiu. Dacă o să vă înfierbântaţi astfel, nimeni nu vă va crede îndrăgostit, şi toată lumea vă va socoti nebun.”
”Oh, Death” (versuri/lyrics)
Melodie de: Jen Titus
Oh, Death
Oh, Death
Oh, Death
Won’t you spare me over another year?
But what is this that I can’t see
With ice cold hands taking hold of me?
When God is gone and the Devil takes hold
Who will have mercy on your soul?
Oh, Death
Oh, Death
Oh, Death
Oh, Death
No wealth, no ruin, no silver, no gold
Nothing satisfies me but your soul
Oh, Death
Well I am Death, none can excel
I’ll open the door to heaven or hell
Oh, Death
Oh, Death
My name is Death and the end is here…
Date de la: genius.com
**********
Traducere aproximativă în limba română (cu Google Translate):
Oh, Moarte
Oh, Moarte
Oh, Moarte
Nu mă vei cruța încă un an?
Dar ce este asta ce nu pot vedea
Cu mâini reci ca gheața care mă apucă?
Când Dumnezeu va dispărea și Diavolul va lua stăpânire
Cine va avea milă de sufletul tău?
Oh, Moarte
Oh, Moarte
Oh, Moarte
Oh, Moarte
Nici bogăție, nici ruină, nici argint, nici aur
Nimic nu mă satisface decât sufletul tău
Oh, Moarte
Ei bine, eu sunt Moartea, nimeni nu poate excela
Voi deschide ușa către rai sau iad
Oh, Moarte
Oh, Moarte
Pronie este un substantiv feminin care se referă la Dumnezeu, Dumnezeire sau providență. Este folosit în contextul religios și poate însemna atotputernicul, creatorul sau divinitatea supremă. Termenul provine din limba greacă „prónia” și este asociat cu conceptele de grijă și îndurare.
”One Last Breath” (versuri/lyrivs)
Melodie de: Creed
Please come now I think I’m falling
I’m holding on to all I think is safe
It seems I found the road to nowhere
And I’m trying to escape
I yelled back when I heard thunder
But I’m down to one last breath
And with it let me say
Let me say
Hold me now
I’m six feet from the edge and I’m thinking
maybe six feet
Ain’t so far down
I’m looking down now that it’s over
Reflecting on all of my mistakes
I thought I found the road to somewhere
Somewhere in His grace
I cried out heaven save me
But I’m down to one last breath
And with it let me say
Let me say
[x2]
Hold me now
I’m six feet from the edge and I’m thinking
maybe six feet
Ain’t so far down
Sad eyes follow me
But I still believe there’s something left for me
So please come stay with me
‘Cause I still believe there’s something left for you and me
For you and me
For you and me
Hold me now
I’m six feet from the edge and I’m thinking
[x2]
Hold me now
I’m six feet from the edge and I’m thinking
maybe six feet
Ain’t so far down
Please come now I think I’m falling
I’m holding on to all I think is safe
Compozitori: Scott A. Stapp, Mark T. Tremonti.
Date de la: azlyrics.com
**********
Traducere aproximativă în limba română (cu Google Translate):
Te rog vino acum, cred că sunt în cădere
Mă agăț de tot ce cred că e sigur
Se pare că am găsit drumul spre nicăieri
Și încerc să scap
Am strigat înapoi când am auzit tunete
Dar mi-a mai rămas o ultimă suflare
Și odată cu ea, lasă-mă să spun
Lasă-mă să spun
Ține-mă acum
Sunt la doi metri de margine și mă gândesc
poate doi metri
Nu sunt atât de departe în jos
Privesc în jos acum că s-a terminat
Reflectând la toate greșelile mele
Am crezut că am găsit drumul spre undeva
Undeva, în harul Lui
Am strigat ”Cerule, mântuiește-mă”
Dar mi-a mai rămas o ultimă suflare
Și odată cu ea, lasă-mă să spun
Lasă-mă să spun
[x2]
Ține-mă acum
Sunt la doi metri de margine și mă gândesc
poate doi metri
Nu sunt atât de departe în jos
Ochi triști mă urmăresc
Dar încă mai cred că a mai rămas ceva pentru mine
Așa că te rog vino și stai cu mine
Pentru că încă mai cred că a mai rămas ceva pentru tine și mine
Pentru tine și mine
Pentru tine și mine
Ține-mă acum
Sunt la doi metri de margine și mă gândesc
[x2]
Ține-mă acum
Sunt la doi metri de margine și mă gândesc
poate doi metri
Nu sunt chiar atât de departe
Te rog vino acum, cred că sunt în cădere
Mă țin de tot ce cred că e în siguranță
Spunea un bătrân oarecare despre trei frați silitori, care s-au sfătuit împreună să-și aleagă fiecare dintr-ânșii câte o faptă bună pe care, păzind-o, să se mântuiască prin ea. Deci cel dintâi și-a ales să fie împăciuitor, adică să se silească să împace pe cei ce îi va vedea că sunt învrăjbiți, după cuvântul Domnului ce este scris: ”fericiți sunt făcătorii de pace”. Cel de al doilea și-a ales să cerceteze bolnavii și să le siujească lor. Iar cel al treilea și-a ales fără-de-grija, adică viața liniștită și acesta a mers și s-a sălășluit în pustie.
Deci cel dintâi, care își alese să fie împăciuitor celor învrăjbiți, văzând că nu poate să-i împace pe toți și supărându-se de multa lor gâlceavă, s-a lăsat de acea slujbă și, sculându-se, a mers la fratele său care își alesese să slujească bolnavilor. Și mergând la dânsul, l-a găsit pe el scârbit, că s-a săturat a mai sluji bolnavilor, văzând că nu poate nici într-un chip să le facă tuturor pe voie. Și s-au sfătuit amândoi să meargă la fratele lor cel din pustie, care și-a ales fără-de-grija. Și așa, sculându-se, au plecat și au mers la dânsul și i-au spus amândoi întâmplările și supărările lor. Și l-au rugat să le spună lor și el, ce a isprăvit cu fără-de-grija lui în acea pustie? Iar el, tăcând puțin, a mers la baltă și, luând apă cu un vas, a turnat și a umplut un pahar cu apă și l-a adus la dânșii și le-a zis lor: ”Căutați, fraților, și vedeți bine cum este această apă”.
Și era apa tulbure, pentru că atiinci o luase din baltă. Zis-au lui frații: ”Vedem, frate, că este tulbure”. Și punând-o să stea puțin, s-a așezat și s-a limpezit apa ca cristalul. Atunci luând-o așa limpede, iarăși le-a arătat-o lor, zicând: ”Căutați acum, fraților, și vedeți apa aceea care era tulbure, cum s-a limpezit”. Iar ei, căutând, se minunau, că își vedeau într-ânsa, ca în oglindă, fețele lor. Apoi le-a zis: ”Vedeți, fraților, și înțelegând să cunoașteți, că precum ați văzut apa aceasta cum era întâi tulbure și întunecată, iar acum o vedeți limpede și luminată, așa este și acel ce trăiește în lume cu oamenii: de tulburarea gâlcevilor lumești este tulburat și întunecat și nu își vede păcatele și răutățile sale. Iar dacă se deosebește pe sine și iese din gâlceavă, atunci i se limpezește inima și mintea și toate simțirile lui. Astfel, își vede și își cunoaște păcatele și răutățile sale”.
Definiția și etimologia termenului ”providență”, conform cu mai multe surse: grijă și protecția divină
I. Providență este un substantiv feminin care se referă la grijă și protecția divină. În contexte religioase, provine din înțelepciunea supremă a divinității în conducerea lumii. Este asociată cu atributele divină ale Dumnezeului, cum ar fi grijă, milă și îndurare. Termenul provine din limba latină „providentia”, care înseamnă „a prevedea” sau „a avea grijă de”.
II. Providența se referă la grija protectoare sau îndrumarea unei puteri superioare sau a unei entități divine. Adesea implică un sentiment de sorți sau destin, unde evenimentele sunt percepute ca fiind predeterminate sau ghidate de o putere superioară. Într-un context religios, poate denota implicarea continuă a lui Dumnezeu în creație, îndreptând-o către un scop divin.
III. Providență – substantiv feminin
1. Planul divin prin care este prevăzut și orientat cursul evenimentelor astfel încât Universul, ca întreg, și creaturile individuale să realizeze scopurile stabilite de Dumnezeu; pronie cerească.
Sinonime: pronie
1.1. (articulat) Divinitatea, dumnezeirea.
Sinonime: Dumnezeu, divinitate, dumnezeire
1.2. Grijă, milă, îndurare ca atribute ale divinității.
1.3. (figurat, rar) Persoană sau împrejurare miraculoasă care contribuie la salvarea sau la fericirea cuiva.
Etimologie:
– limba latină: ”providentia”
– limba franceză: ”providence”
IV. Providence refers to the protective care or guidance of a higher power or divine entity. It often implies a sense of fate or destiny, where events are perceived as being predetermined or guided by a higher power. In a religious context, it can denote God’s continued involvement with creation, directing it toward a divine purpose.
„Vermilion, Pt. 2” (versuri/lyrics)
Melodie de: Slipknot
She seemed dressed in all of me, stretched across my shame.
All the torment and the pain
Leaked through and covered me
I’d do anything to have her to myself
Just to have her for myself
Now I don’t know what to do, I don’t know what to do when she makes me sad.
She is everything to me
The unrequited dream
A song that no one sings
The unattainable, she’s a myth that I have to believe in
All I need to make it real is one more reason
I don’t know what to do, I don’t know what to do when she makes me sad.
But I won’t let this build up inside of me
I won’t let this build up inside of me
I won’t let this build up inside of me
I won’t let this build up inside of me
A catch in my throat choke
Torn into pieces
I won’t, no!
I don’t wanna be this…
But I won’t let this build up inside of me
I won’t let this build up inside of me
I won’t let this build up inside of me
I won’t let this build up inside of me
She isn’t real
I can’t make her real
She isn’t real
I can’t make her real
Date de la: azlyrics.com
**********
Traducere aproximativă în limba română (cu Google Translate):
Părea îmbrăcată în tot sinele meu, întinsă peste rușinea mea.
Tot chinul și durerea
Se scurgeau și mă acopereau
Aș face orice să o am pentru mine
Doar să o am pentru mine
Acum nu știu ce să fac, nu știu ce să fac când mă întristează.
Ea este totul pentru mine
Visul neîmpărtășit
Un cântec pe care nimeni nu-l cântă
Inaccesibilul, e un mit în care trebuie să cred
Tot ce am nevoie ca să-l fac real este încă un motiv
Nu știu ce să fac, nu știu ce să fac când mă întristează.
Dar nu voi lăsa să se acumuleze asta în mine
Nu voi lăsa să se acumuleze asta în mine
Nu voi lăsa să se acumuleze asta în mine
Nu voi lăsa să se acumuleze asta în mine
Un nod în gât
Sfâșiat în bucăți
Nu voi, nu!
Nu vreau să fiu asta…
Dar nu voi lăsa asta să se acumuleze în mine
Nu voi lăsa asta să se acumuleze în mine
Nu voi lăsa asta să se acumuleze în mine
Nu voi lăsa asta să se acumuleze în mine
Ea nu este reală
Nu o pot face reală
Ea nu este reală
Nu o pot face reală
„Cu excepția cazului în care sunt în afara serviciului, indiferent cât de larg este și chiar și atunci când este sincer, un zâmbet pare fals dacă fișa postului persoanei care zâmbește include zâmbetul.”
De-a lungul vremurilor românii au inventat numeroase expresii ciudate, aproape de netradus în alte limbi, cu referire la cap. „A avea scaun la cap” face parte din această colecţie, împreună cu „a umbla cu capul în traistă”, „a-i face capul calendar” sau „cu noaptea-n cap”.
Nu încape nicio îndoială că printre zicalele suprarealiste (adică greu de imaginat în sensul propriu şi aproape imposibil de tradus în alte graiuri) ale limbii române se numără şi cea care se referă la „a avea scaun la cap”. Amintita expresie – de altfel foarte folosită în vorbirea curentă – face parte dintr-o colecţie impresionantă de zicale pe seama creierului, minţii, inteligenţei sau caracterului uman, toate simplificate, pentru uşurinţa exprimării, la simplul cuvânt „cap”. Câteva expresii la îndemână ar fi: cu noaptea-n cap, cu gărgăuni la cap, bătut în cap, a se da peste cap, a nu şti unde-i este capul, a-şi pierde capul, a umbla cu capul în traistă, a-şi lua lumea în cap, a se da cu capul de toţi pereţii, a sta pe capul cuiva, a şi-o lua în cap, a se urca în capul cuiva, a-şi bate capul, a face capul drojdie, a-l tăia capul, a-i cânta sticleţii în cap, a-i face cuiva capul calendar, a-i sări ochii din cap, a nu avea cap, în ruptul capului şi altele.
Revenind la expresia „a avea scaun la cap” se cuvine a spune, încă de la început, că deşi prin„scaun” înţelegem îndeobşte o piesă de mobilier pe care se aşează o altă parte anatomică decât capul, în contextul de faţă este vorba de cu totul altceva. „În vremea când a apărut această expresie – să tot fie vreo două secole – scaunul definea şi o instanţă, un tribunal, o judecătorie sau un consiliu de sfetnici domneşti. În esenţă, scaunul înseamnă înţelepciune, dreptate, chibzuinţă, aşa că oamenii l-au ataşat de cap, metaforic vorbind, pentru a arăta că acea persoană este cu o minte deosebită, nu că ar umbla la propriu cu un scaun pe creştet, ceea ce numai dovadă de înţelepciune n-ar fi”, spune profesorul de istorie Adrian Toma. De altfel, după cum ne-a exemplificat profesorul Toma, scaunul are numeroase conotaţii în limba română. El poate fi şi instrument de tortură, dar şi năsălie pentru decedaţi, suport pentru diverse unelte, ba chiar şi tron domnesc. „Să nu uităm că instituţia papală se cheamă şi Sfântul Scaun, iar domnitorii români îşi alegeau o cetate de scaun, care nu însemna doar că acolo se afla tronul voievodului, ci şi că de acolo se revărsa înţelepciunea şi dreptatea peste supuşi”, spune profesorul. Cam acelaşi sens cu „avea scaun la cap”, îl are şi expresia „ a fi om aşezat”, în care cuvântul scaun nu apare, dar aduce în prim-plan esenţa utilităţii lui, în sensul metaforic al chibzuinţei şi înţelepciunii.
