Avertisment

Text probă

P

”Pricolici” – definiție și simbolism în nuvela fantastică ”Schimnicul” de Vasile Voiculescu

 ”Pricolici” – definiție și simbolism în nuvela fantastică ”Schimnicul” de Vasile Voiculescu  P
mai 282026
 

Un pricolici este o creatură fantastică din mitologia și folclorul românesc, echivalentă cu vârcolacul sau omul-lup. Este descris ca un duh rău sau un strigoi care ia înfățișarea unui animal (de obicei lup sau câine) pentru a bântui și a provoca rău. Conform tradițiilor populare, pricolicii pot fi oameni vii sau morți care au această natură fie din naștere, fie prin blestem. Alte sensuri în limba română: Figurat: Epitet folosit adesea pentru un copil foarte neastâmpărat sau un om mic de statură. Regional: Termenul mai este folosit în anumite zone și pentru animale sau insecte mici, precum pârșul sau licuriciul. Poți explora mai multe detalii despre această creatură și variantele ei direct pe pagina dedicată Pricolici pe Wikipedia sau consulta variantele de dicționar pe Dexonline. În nuvela „Schimnicul” de Vasile Voiculescu, personajul eponim este o proiecție a mitului vârcolacului și un simbol al luptei dintre instinctele primare (natura de om-fiară/lup) […]

 Comentariile sunt închise pentru ”Pricolici” – definiție și simbolism în nuvela fantastică ”Schimnicul” de Vasile Voiculescu

”Probitate” – definiție (ce înseamnă probitate?)

 ”Probitate” – definiție (ce înseamnă probitate?)  P
mart. 232026
 

Cinstă, integritate și onestitate Probitate este un substantiv feminin care se referă la cinstă, integritate și onestitate. Este derivat din limba franceză „probité” și din latină „probitas”. Alte semnificații ale cuvântului ”probitate”, conform cu Dicționarul Cambridge Online: 1 Onestitate completă: ”Probitatea și integritatea ei sunt incontestabile.” 2. Onestitate, deschidere și sinceritate absolută 3. a acționa cu bună-credință, fără artă, serios, cu toată onestitatea/ seriozitatea/ adevărul idiom: bună-credință, integritate, impecabil de curat (Definiția probității din Dicționarul și Tezaurul Cambridge Advanced Learner’s © Cambridge University Press) probitate | Engleză de afaceri probitate substantiv [ U ] formal uk /ˈprəʊbəti/ us 1. calitatea de a fi onest și de a se comporta corect: ”Secretarul General nu va precupeți niciun efort pentru a continua să se asigure că sunt menținute cele mai înalte standarde de probitate.” Probitate financiară/fiscală: ”Publicul votant încă cere standarde ridicate de probitate financiară în viața publică.” (Definiția probității din Cambridge […]

 Comentariile sunt închise pentru ”Probitate” – definiție (ce înseamnă probitate?)

”Pronie” – definiție (ce înseamnă pronie?)

 ”Pronie” – definiție (ce înseamnă pronie?)  P
feb. 222026
 

Pronie este un substantiv feminin care se referă la Dumnezeu, Dumnezeire sau providență. Este folosit în contextul religios și poate însemna atotputernicul, creatorul sau divinitatea supremă. Termenul provine din limba greacă „prónia” și este asociat cu conceptele de grijă și îndurare. Sursa: dexonline.ro +

 Comentariile sunt închise pentru ”Pronie” – definiție (ce înseamnă pronie?)

”Providență” – definiție (ce înseamnă providență?)

 ”Providență” – definiție (ce înseamnă providență?)  P
feb. 202026
 

Definiția și etimologia termenului ”providență”, conform cu mai multe surse: grijă și protecția divină I. Providență este un substantiv feminin care se referă la grijă și protecția divină. În contexte religioase, provine din înțelepciunea supremă a divinității în conducerea lumii. Este asociată cu atributele divină ale Dumnezeului, cum ar fi grijă, milă și îndurare. Termenul provine din limba latină „providentia”, care înseamnă „a prevedea” sau „a avea grijă de”. II. Providența se referă la grija protectoare sau îndrumarea unei puteri superioare sau a unei entități divine. Adesea implică un sentiment de sorți sau destin, unde evenimentele sunt percepute ca fiind predeterminate sau ghidate de o putere superioară. Într-un context religios, poate denota implicarea continuă a lui Dumnezeu în creație, îndreptând-o către un scop divin. III. Providență – substantiv feminin 1. Planul divin prin care este prevăzut și orientat cursul evenimentelor astfel încât Universul, ca întreg, și creaturile individuale să realizeze […]

 Comentariile sunt închise pentru ”Providență” – definiție (ce înseamnă providență?)