”Swedenborg începe, deci, să studieze teologia pentru ca apoi să se intereseze de ştiinţe. Interesul său merge spre ştiinţele aplicate. S-a constatat mai târziu că el a prevăzut multe din descoperirile ulterioare. De exemplu, ipoteza asupra nebuloasei lui Kant şi Laplace.” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de vise” (prefață)
”Dacă miza unei partide este făcută din jetoane Jucătorul se simte în largul său. Dacă miza este haina sau centura sa El se va simţi nervos. Dacă miza este aurul galben Îşi va risca toate avuţiile. Şi totuşi iscusinţa este aceeaşi Dar tulburarea îi vine din valoarea mizei.” (Tao în aforisme)
44. Când poporul Tău va porni cu război împotriva dușmanului său, pe drumul pe care-l vei trimite, și se va ruga Domnului, întorcându-se spre cetatea care Ți-ai ales-o și spre templul pe care l-am zidit numelui Tău, 45. Atunci ascultă din cer rugăciunea lor și să faci ceea ce le este cu dreptate! 46. Când ei vor păcătui înaintea Ta, căci nu este om care să nu păcătuiască, și Tu Te vei mânia pe ei și îi vei da dușmanilor lor, și cei care i-au robit îi vor duce în pământul dușmanului, departe sau aproape, 47. Și când ei, în pământul în care se vor găsi în robie, își vor veni în sine și se vor întoarce și Ți se vor ruga în pământul celor ce i-au robit, zicând: „Am păcătuit, fărădelege am făcut, vinovați suntem”, 48. Și se vor întoarce către Tine cu toată inima lor și cu tot […]
”Apoi întoarse faţa către mine. Eu aşteptam neclintit. Fără îndoială, i se părea că vede o bravadă în liniştea mea, căci semnă repede şi-mi dădu ordinul. „Du-te!” îmi spuse. M-am supus, şi iată-mă aici. Athos strânse mâna prietenului său. – Să mergem – zise el. – Oh – făcu d’Artagnan – dar nu ai cumva unele mici treburi de pus la punct înainte de a-ţi părăsi locuinţa? – Eu? N-am nimic. – Cum! – Doamne, da! Tu ştii, d’Artagnan, că am fost totdeauna un simplu călător pe pământ, gata să mă duc la capătul lumii la un ordin al regelui meu, gata să părăsesc această lume pentru a trece în cealaltă, la ordinul Dumnezeului meu. Ce-i trebuie omului pregătit astfel? O ladă pentru bagaje sau un sicriu. Sunt gata, dragă prietene, astăzi, ca şi întotdeauna. Ia-mă deci.” Alexandre Dumas, ”Vicontele de Bragelon”
”Don’t Give Up” (versuri/lyrics) Melodie de: Peter Gabriel feat. Kate Bush In this proud land we grew up strong We were wanted all along I was taught to fight, taught to win I never thought I could fail No fight left or so it seems I am a man whose dreams have all deserted I’ve changed my face, I’ve changed my name But no one wants you when you lose Don’t give up ‘Cause you have friends Don’t give up You’re not beaten yet Don’t give up I know you can make it good Though I saw it all around Never thought that I could be affected Thought that we’d be last to go It is so strange the way things turn Drove the night toward my home The place that I was born, on the lakeside As daylight broke, I saw the earth The trees had burned down to […]
41. Chiar străinul, care nu este din poporul Tău Israel, de va veni pentru numele Tău din pământ depărtat, 42. Căci se va auzi de numele Tău cel mare și de mâna Ta cea puternică și de brațul Tău cel întins, și el va veni și se va ruga la templul acesta, 43. Să-l asculți din cer, din locul șederii Tale, și să faci tot ceea ce străinul Îți va cere Ție, pentru ca să știe toate popoarele pământului de numele Tău, să se teamă de Tine, cum se teme poporul Tău Israel, și să știe că numele Tău este chemat peste templul acesta pe care eu l-am zidit! Vechiul Testament (Regi III, 8:41-43)
”Unde nu-i cap, vai de picioare.” (Proverb românesc)
“Un fir de paianjen Atârnă de tavan. Exact deasupra patului meu. În fiecare zi observ Cum se lasă tot mai jos. Mi se trimite și Scara la cer – zic, Mi se aruncă de sus. Deși am slăbit îngrozitor de mult Sunt doar fantoma celui ce am fost Mă gândesc că trupul meu Este totuși prea greu Pentru scara asta delicată. – Suflete, ia-o tu înainte. Pâș! Pâș!” Marin Sorescu, ”Scara la cer”
37. De va fi foamete pe pământ, de va fi ciumă și boală molipsitoare, de va fi vânt dogoritor, uscăciune, lăcustă, omidă, dușmanul de îl va strâmtora în porțile cetății lui, de va fi orice necaz sau orice boală, 38. Orice rugăciune, orice cerere care se va face de orice om din tot poporul lui Israel, când ei își vor cunoaște mustrarea cugetului lor și își vor întinde mâinile lor la templul acesta, 39. Tu să asculți din cer, din locul șederii Tale, și să miluiești; să faci și să dai fiecăruia după căile sale, după cum Tu cunoști inima lui; căci Tu singur știi inima tuturor fiilor oamenilor; 40. Pentru ca să se teamă de Tine toate zilele, cât vor trăi pe pământul pe care l-ai dat părinților noștri! Vechiul Testament (Regi III, 8:37-40)
“Impatience often makes us patients.” Mokokoma Mokhonoana
”Treizeci de cai albi, pe-un deal roş, Întîi rumegă, Pe urmă spumegă, Pe-urmă stau pe loc, Nemişcaţi. Asta a fost singurul lucru care i-a venit în minte — era cam obsedat de ideea mâncării. Era şi o ghicitoare cam veche şi Gollum ştia răspunsul tot atît de bine ca dumneavoastră. – Răssuflată, răssuflată! sîsîi el. Dinţii! Dinţii! Sscumpule! Ssscumpule are doar şase!” J.R.R. Tolkien, ””Hobbitul”
”- Ce are rădăcini, dar nimeni nu le vede, E mai înalt, cu mult, ca orişicare Şi urcă ssuss, şi tot mai ssuss, sspre sstele, El nu creşte nicicum, şi totuşi el e mare! – Asta-i uşor! spuse Bilbo. Probabil că muntele!” J.R.R. Tolkien, ”Hobbitul”
”Calling All Angels” (versuri/lyrics) Melodie de: Train I need a sign To let me know you’re here All of these lines are being crossed Over the atmosphere I need to know That things are gonna look up ‘Cause I feel us drownin’ In a sea spilled from a cup When there is no place safe And no safe place to put my head When you can feel the world shake From the words that are said And I’m Calling all angels And I’m Calling all you angels And I won’t give up If you don’t give up I won’t give up If you don’t give up I won’t give up If you don’t give up I won’t give up If you don’t give up I need a sign To let me know you’re here ‘Cause my TV set Just keeps it all from being clear I want a reason For […]
”Ce-i inimă? Mi-i foame! Vreau să trăiesc, şi-aş vrea.. Tu, iartă-mă, fecioară — tu, căprioara mea! Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Şi codrul, ce adânc! Plâng. Ce gândeşte tata? Mănânc şi plâng. Mănânc!” Nicolae Labiș, ”Moartea căprioarei” (fragment)
“El nu era un înțelept, dar îi plăcea liniștea conștientă a sufletului: – Mai curând sau mai târziu, omul inteligent ajunge să înțeleagă deșertăciunea zbuciumului sentimental care tulbură pacea și consumă viața – îmi zicea el. Ferice de acel care ajunge să înțeleagă aceasta mai de timpuriu: cu atât mai mult se va bucura de existență.” Panaït Istrati, ”Kyra Kyralina”