”O, îndulceşte-ţi ochii tăi, iubită, O, însenină faţa ta de nea. Nu ştii că-n piept inima mea rănită Tresare-adânc la întristarea ta? Tresare-adânc, tresare-adânc, iubită — Oh, în zadar mi-ncreţi tu fruntea ta. Durerea chiar de-o simulezi — eu simt Fiori adânci în pieptul meu trezind. Ah! cât eşti tu de mândră şi frumoasă Când râzi, când plângi, când mă săruţi, când — ah! Cuprind în mâini eu capul tău — geloasă! — Şi sărut ochii-ţi plini de lacrimi, ah! Ei strălucesc ca stelele focoase Ce-ntr-a junie-mi noapte lumina! Şi te iubesc, şi te sărut, te-ador, Amorul meu, nespusul meu amor! O, nu-mi muri, o, nu-mi muri, iubită, C-atunci în veci prin noapte-aş rătăci — Mi-aş sfărma viaţa-n jalea cea cumplită Şi de durere n-aş putea muri. Aş purta-n timp inima-ncremenită, Cu ochii stinşi, şi gura-ar amuţi. Durerea ta m-ar face să trăiesc, Ca să trăiesc, ca să înnebunesc. Aşteaptă […]
Citate, poezie și literatură
”Apoi, descopeream în mine, cum poate şi în punctul 3 al visului, că în toată gândirea, chiar şi în cea pe care o credem aproape curată, pătrunde infinit de mult păcat şi impuritate, precum şi în dorinţa noastră ce merge din corp în gânduri, din care provin rădăcini foarte adânci; cu toate că gândirea pare curată, ea se bazează totuşi pe faptul că noi înţelegem aceasta prin frică, prin ipocrizie şi multe alte lucruri, pe care le putem descoperi, de asemenea, mai mult sau mai puţin prin reflecţie, în aşa fel încât e mai puţin posibil de a ne elibera de păcat, întrucât nu e gând care să nu fie amestecat cu impuritate; astfel e mai bine să crezi în fiecare oră, în fiecare clipă că meriţi pedepsele infernului, pentru că mila şi graţia lui Dumnezeu, care sunt în Iisus Hristos, se înduplecă să vadă asta.” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de […]
”Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai, Zbuciumat se plânge fluierul de fag. Inima mi-o strânge şi-mi pătrunde-n sânge Acest cântec dureros şi drag. Stelele făclii, păsărele mii, Jalea îşi descântă-n fluierul de os… Tainic îşi frământă cadenţarea sfântă Acest cântec trist şi luminos. Se îngână lin linişti în arin, Tremură la stână fluierul de soc. Măicuţă bătrână cu brâul de lână, Ce mai câţi bătutul de noroc? Brâul tău din copcii s-a desprins — târzii, Paşii ţi-i înseamnă pe cărări cu lună… Pentru ce şi astăzi lăcrămezi şi vii Când la stână fluierele sună? El, cu ochi ca mura, tras ca prin inel, El, cu plete negre-n vânturi scuturate, N-are să mai poată mândrul ciobănel înaintea ta să se arate… Ochilor tăi tulburi pentru veci li-i dat Legănat pe triluri, palid, să îl vadă, Paşilor să-l cate pentru veci li-i dat În pădurea lungă de baladă… Osteneşti… O […]
”Ades în zori de zi a fost zărit Îmbogăţind cu lacrima lui roua, Sporind cu norii jalei sale, norii. Dar când voiosul soare, tot suind Spre răsărit, spre patul Aurorii Perdelele de umbră le resfiră, Feciorul meu se furişează-n casă Nemângâiat şi, oblonind lumina, Se ferecă în fundul încăperii. Cu geamu-nchis cu storurile trase, Preface ziua-n noapte nefirească, Îl doare sufletul. Tânjeşte. Poate Cu-n sfat i l-am tămădui, nepoate.” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
”Iubită dulce, o, mă lasă Să privesc faţa-ţi, ochiul tău ceresc, Să mângâi păru-ţi d-aùree mătase, Privindu-te, de-amor să-nebunesc! Ah, braţul tău rotund e alb — se lasă Cu graţie pe umerii-mi — privesc În ochii tăi, în faţa ta — în gura jună, S-ascult uimit la vorba ta nebună! Nebună, că nu are şir şi minte, Ci graţie ş-amor copilăros, La gura ta, care zâmbind îmi minte Spre-a coperi misterul cel duios, Ce-mi spune nu — când da ochiu-ţi fierbinte Din genele-i îmi spune voluptos — Ah, tot amorul meu, copil în raze, E concentrat în fiinţa-ţi luminoasă! Surâsul tău o rază e de soare, Şi ochii tăi sunt stele-n noaptea mea, Şi sânul tău de vergină, ninsoare, Ce lin l-acoperi tu cu mâna ta, Când tremurând priveşti şi zâmbitoare La-a lui dulci flori ce cresc alăturea — Şi sărutarea ta — oh, spune, spune Cu ce s-aseamăn dulcea-acea […]
”Pe scurt (căci n-are rost să mai înșir cu de-amănuntul câte virtuți își dobândise), nici patru ani nu se împliniră din ziua în care el se îndrăgostise de copilă și ajunse a fi cel mai plăcut și mai desăvârșit întru deprinderi și purtare și cel mai înzestrat cu însușiri alese din câți flăcăi de vârsta lui se aflau la vremea aceea în Cipru. Ce alta am mai putea să spunem, plăcute doamne, despre Cimone? De bună seamă, atâta doar că însușirile alese pe care cerul le sădise în sufletul lui vrednic i-au fost amarnic ferecate într-un ungher al inimii de soarta lui pizmașă, cu strașnice cătușe pe care dragostea le-a frânt, mai tare fiind ca soarta; căci numai dânsa, dragostea, ca una care ațâță mințile adormite, a izbutit cu forța ei să împingă către lumină toate însușirile ascunse care zăceau în el orbite de-o ceață nemiloasă, vădind cu limpezime din […]
”Pe urma mea, spre-a ta scăpare deci, alungă-ţi paşii şi la drum porneşte, iar eu te-oi duce către loc de veci. Acolo jos vei auzi cum creşte suspinul gloatei ce-n tumult pestriţ a doua moarte hohotind cerşeşte. Şi-ai să mai vezi pe cei ce-s mulţumiţi să ardă-n foc, căci şi de-au fost mişei, nădejde trag s-ajungă fericiţi. Iar de vei vrea să urci şi tu la ei, mai demnă fiinţă paşii tăi vor duce şi-am să te las plecând în grija ei;” Dante Alighieri, ”Divina Comedie”, ”Infernul”, Cântul I
”Dionis făcea c-un creion un calcul matematic pe masa veche de lemn lustruit și adesea surâdea. Surâsul său era foarte inocent, dulce l-am putea numi, și totuși de o profundă melancolie. Melancolia în vârsta lui este semnul caracteristic al orfanilor; el era orfan, o existență -cum sunt multe la noi — fără de speranță și, afară de aceea, determinat prin naștere la nepozitivism.” Mihai Eminescu, ”Sărmanul Dionis”
”There is someone out there who needs just a line or a sentence of your life testimony to believe he or she can also make it. Keeping your testimony away from them is more of suspending their accomplishments till further notice! Come on! Let’s learn from you!” Israelmore Ayivor, The Great Hand Book of blockquotes
“Your beliefs affect your choices. Your choices shape your actions. Your actions determine your results. The future you create depends upon the choices you make and the actions you take today.” Roy T. Bennett
“O singură rugăciune am: Doamne să nu mă laşi niciodată să fiu mulţumit de mine însumi.” Lucian Blaga
”Vrei să-ţi spun un secret? Florile atrag cel mai frumos iubit doar cu parfumul şi zâmbetul lor dulce.” Rumi
“Cowards say it can’t be done, critics say it shouldn’t have been done, creator say well done.” Amit Kalantri, ”Wealth of Words”
”Într-un pat cu coloane răsucite, înconjurat de perdele la fel cu acelea prin care se strecura lumina lămpii, stătea întins de Guiche, cu capul sprijinit pe două perne, cu ochii învăluiţi de o ceaţă groasă; şuviţele lungi de păr, inelate şi răspândite pe pernă, acopereau în neorânduiala lor tâmplele uscate şi palide ale tânărului. Se simţea că febra era cel mai stăruitor oaspete al acestei camere. De Guiche visa. Gândurile lui urmăreau prin întuneric unul din acele visuri ale delirului pe care Dumnezeu le tri¬mite pe cărarea morţii înaintea celor sortiţi să cadă în uni¬versul nefiinţei. Câteva pete de sânge încă neînchegat se ză¬reau pe podelele odăii.” Alexandre Dumas, ”Vicontele de Bragelon”
”Din cântecul acesta toți cei de față pricepură că o iubire nouă și dulce îi pătrunsese în suflet Filomenei; dar, cum din vorbele cântării părea că doamna cunoscuse și alte bucurii pe lângă aceea dea-și vedea mereu alăturea iubitul, fu socotită pe deplin fericită, deși din cei de față se aflau unii care o pizmuiau.” Giovanni Boccaccio, ”Decameronul”