”Pe păcătoşi Tu îi primeşti cu milă Iar inimile împietrite le topeşti cu iubire.” Rumi
”A fi mare, nu-i mirare. A fi om, e lucru mare.” (Proverb)
“Mi-am împlântat lopata tăioasă în odaie. Afară bătea vântul. Afară era ploaie. Şi mi-am săpat odaia departe subt pământ. Afară bătea ploaia. Afară era vânt. Am aruncat pământul din groapă, pe fereastră. Pământul era negru: perdeaua lui, albastră. S-a ridicat la geamuri pământul până sus. Cât lumea-i era piscul, şi-n pisc plângea Isus. Săpând s-a rupt lopata. Cel ce-o ştirbise, iată-l, Cu moaştele-i de piatră, fusese însuşi Tatăl. Şi m-am întors prin timpuri, pe unde-am scoborât, Şi în odaia goală din nou mi-a fost urât. Şi am voit atuncea să sui şi-n pisc să fiu. O stea era pe ceruri. În cer era târziu.” Tudor Arghezi, ”Între două nopți”
“- Şi crezi tu, zise Moromete, că dacă îl laşi tu să nu te lase să vorbeşti, pe urmă nu te împiedică să şi gândeşti?” Marin Preda, ”Moromeții”
“Hatred stems from pride because vanity makes us detest and have contempt for anything or anyone who detracts from our importance.” Jo Berry, ”Proverbs For Easier Living”
“Orice urmă Orice urmă-i o rană, Nu-ntoarce capul Și nu zgîndări cu privirea Amprentele inflamate Pe care le-ai lăsat pe obiecte Și plăgile, sîngerînd cu noroi, Ale pașilor. Orice urmă-i o rană În carnea albă-a ratării, Nu-ți mai lăsa visul Să se răsucească Avid de suferință În trecut. Treci înainte Îmbălsămat în uitare, Golit de-amintiri ca un mort De putrezitele lui măruntaie.” Ana Blandiana, ”Ochiul de greier”
“Be still if the river runs deep and wide.” Anthony T. Hincks
“Unii spun că fericirea apare în noi după ce am pierdut-o.” Marin Preda, ”Cel mai iubit dintre pământeni”
”Mai rău se sperie cineva din auzit decât din văzut.” (Proverb)
“Printre marile anomalii ale lumii moderne se numără şi faptul că ştiinţa şi filosofia ne învaţă viaţa şi moartea. Gândiţi-vă o clipă la absurditatea acestui lucru: oameni care cunosc viaţa din laborator, o cunosc prin analize, îi cunosc fenomenele ei, şi oameni care gândesc asupra vieţii dintr-un cabinet, tocmai aceştia sunt chemaţi să ne înveţe cel mai esenţial şi cel mai decisiv fapt: existenţa noastră, moartea noastră. De altfel, ei nu fac decât să completeze şi să articuleze experienţele noastre negative, nefiinţa noastră.” Mircea Eliade, ”Arta de a muri”
”Iată-ţi, lupule, mormântul! Cald te-aşteaptă subpământul! Lupule, tâlhar spurcat, Spaimă-a fetelor din sat, Mulţi copii ai mai mâncat! Dar de-acum ai să mănânci, Prăvălit colea pe brânci, Numai murdăria mea Când pe bot te-oi bălega.” ”O mie și una de nopți”
“Mama, care dealtfel nu vorbea decît prea puțin, ținea gata pentru toate înmprejurările câte-un cuvînt plastic și plin de sevă. Nu căuta aceste cuvinte, căci ele îi veneau de la sine, și apoi le lăsa să cadă fără teamă de a le stinge puterea și culoarea printr-o prea deasă întrebuințare.” Lucian Blaga, ”Hronicul și cântecul vârstelor”
”Rădăcina e amară, dar roadele dulci.” (Proverb)
“Rain does not fall on one roof alone.” (African proverb)
”Dialogul de mai jos, dintre un medic şi un bătrân venit la consultaţie, este povestit de Rumi: – Nu sunt întreg la minte, spune bătrânul. Mă lasă memoria, încep să uit. – Asta e din pricina vârstei, spune doctorul. – Mi-a slăbit şi vederea. – Pentru că eşti bătrân. – Simt dureri ascuţite în spinare. Am încă dorinţe, dar nu le mai pot satisface. – Asta e bătrâneţea. – Pe deasupra, tot ce mănânc îmi cade greu. Mi s-a nenorocit stomacul. – Ai peste şaptezeci de ani. Acesta-i motivul. – Când respir, simt o apăsare pe piept. – E firesc, pentru că eşti bătrân. Deodată, bătrânul se supără: – Idiotule! Ce-mi tot spui acolo? Eşti mai prost decât un măgar! Dumnezeu a făcut leacuri pentru toate bolile, dar tu habar n-ai! Nu-mi spui nimic altceva decât că sunt bătrân! – Da, spuse medicul. Eşti bătrân. De asta eşti şi aşa […]