“Pluteau undele unui parfum, ca şi când urmele sufletului ei ar fi rămas să-l ispitească.” Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”
R
“Numai când e singur omul cu sufletul său, numai atunci există un echilibru între lumea lui cea mică dinăuntru şi restul universului; îndată ce intervine realitatea de-afară, omul devine o jucărie neputincioasă, fără voinţă adevărată, mergând încotro îl mână puteri şi hotărâri străine de fiinţa lui…” Liviu Rebreanu, ”Pădurea spânzuraţilor”
“Cine vrea să explice totul prin cuvinte ajunge curând să nu poată explica nimic! Sufletul n-are nevoie de cuvinte pentru a înţelege.” Liviu Rebreanu, Adam și Eva
“Ea a renunțat la toate pentru el. Dar bărbații nu pot să trăiască numai pentru iubire.” Liviu Rebreanu, ”Jar”
”Vei pricepe multe lucruri nevăzute, căci viaţa şi lumea sunt pline de taine grele.” Liviu Rebreanu
“Bărbatul şi femeia se caută în vălmăşagul imens al vieţii omeneşti. Un bărbat din milioanele de bărbaţi doreşte pe o singură femeie din milioanele de femei. Unul singur şi una singură. Adam şi Eva.” Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”
“Moartea e o ipoteză până în momentul când omul se pomenește în brațele ei, fără nici o speranță de întoarcere.” Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”
“Numai cel ce-și poate păstra visurile în ciuda cruzimilor vieții,numai acela nu va pierde încrederea niciodată…” Liviu Rebreanu, ”Ion”
”Au fost un singur suflet în doi oameni.” Liviu Rebreanu
”Am citit undeva, excelenţă, zise Apostol cu glasul de adineauri, că inima omului, în primele săptămâni ale vieţii embrionare, se află nu în piept, ci în cap, în mijlocul creierilor, şi că de-abia pe urmă coboară mai jos, despărţindu-se de creier pentru totdeauna… Ce minunat ar fi, excelenţă, dacă inima şi creierul ar fi rămas împreună, îngemănate, să nu facă niciodată inima ce nu vrea creierul şi mai cu seamă creierul să nu facă ce sfâşie inima!” Liviu Rebreanu, ”Pădurea spânzuraților”
”Am încercat să-L găsesc pe Dumnezeu pe crucea creştină, dar nu era acolo. Am fost la Kaaba musulmană de la Mecca, dar nici acolo nu era. M-am dus la vechea sinagogă evreiască şi la templul hindus al idolilor, însă n-am dat de urma Lui. I-am întrebat pe învăţaţi şi filozofi, dar Dumnezeu era cu mult mai presus de înţelegerea lor. Atunci, am privit în inima mea şi L-am văzut acolo. Dumnezeu nu poate fi găsit altundeva.” Rumi, ”Unde e Dumnezeu?”
“Iubirea trăieşte veşnic, fără început şi fără sfârşit… Prin iubire cunoşti pe Dumnezeu şi te înalţi până la ceruri…” Liviu Rebreanu, ”Pădurea spânzuraţilor”
“Ținem negreșit să tălmăcim prin vorbe o realitate pe care numai sufletul o poate pătrunde.” Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”
“A nu te bizui pe infailibilitatea științei poate că nu e tocmai o crimă, când știința însăși își recunoaște neputința de a pătrunde acolo unde sufletul ar avea nevoie de sprijinul ei.” Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”
”Intelectualul se dă mereu în spectacol Îndrăgostitul se simte întotdeauna pierdut. Intelectualul fuge departe, de teamă să nu se înece. Însă iubirea înseamnă să te îneci în mare. Intelectualii îşi planifică odihna Îndrăgostiţilor le e ruşine să se odihnească. Îndrăgostitul e veşnic singur, chiar şi în mijlocul mulţimii, precum uleiul şi apa, rămâne separat. Omul care se încumetă să dea sfaturi unui îndrăgostit nu se alege cu nimic. Căci un astfel de om are sufletul tulburat. Iubirea e ca moscul, îţi atrage atenţia. Iubirea e un copac, iar îndrăgostiţii sunt umbra lui.” Rumi, ”Iubirea e un copac”