“You can’t build a reputation on what you are going to do.”
Henry Ford
ian. 232023
OldSkull
ian. 232023
Acatist pentru cei ce-au iubit
„Pentru cei care-au dat
pe-o iubire un regat,
slavă lor, slavă!
pentru cei ce-au plătit
prețul maxim
pentru omul iubit,
slavă lor, slavă!
pentru cei ce-au ales
dintr-al verii cules
macul cel înroșit,
pentru cei ce-au iubit
și-au dat totul în schimb,
slavă lor!
poate nimb
n-au purtat,
lumea nu i-a aflat,
poate chiar au rămas
uneori fără glas,
dar au inima caldă,
dar au ochii curați
și au suflete-ntregi,
slavă lor, slavă, slavă,
ieri și mâine și azi
și în veci!”
ian. 232023
”Din toate drepturile lumii
Pe unul singur nu-l cedez,
E strategia mea intimă
Şi este singurul meu crez.Nu-l dau chiar dacă vin la mine
Toate statuile călări,
E dreptul meu la îndoială
Şi de a pune întrebări.Nu l-a epuizat nici Hamlet,
Deşi l-a folosit de-ajuns,
Cred în puterea întrebării
Chiar dacă nu-i găsesc răspuns.Ea mi-e religie în viaţă,
Cu ea termin, cu ea încep,
Eu, simplu cetăţean al lumii,
Măcar atât mai am: întreb.Cu pumnii strânşi în faţa morţii
La fel copiii mi-i cultiv,
Ca neamul omenesc de-a pururi
Să fie interogativ.”Adrian Păunescu, ”Dreptul la întrebare”
ian. 232023
”Făţarnicul e ca un cărbune acoperit care pe neştiute te arde.”
(Proverb românesc)
ian. 222023
”Te iubesc fără să ştiu cum, sau de când, sau de unde. Te iubesc pur şi simplu, fără complexităţi sau mândrie. Te iubesc pentru că nu ştiu altă cale. Visele nu se risipesc, dar nici nu zboară, dacă nu le dai aripi.”
Pablo Neruda
Richard Wagner – ”parsifal” Overture
Wagner, Richard
Comentariile sunt închise pentru Richard Wagner – ”parsifal” Overture
ian. 222023
ian. 222023
”Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie:
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire,
Privirea-ţi adorată
Asupră-ne coboară,
O, Maică prea curată,
Şi pururea Fecioară,
Marie!
Noi, ce din mila Sfântului
Umbră facem pământului,
Rugămu-ne-ndurărilor,
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, Maică prea curată
Şi pururea Fecioară,
Marie!”(Rugăciune de Mihai Eminescu)
ian. 222023
”Se povestea pe vremuri în China şi în India o întâmplare. Un tânăr, căruia îi plăceau de când era copil pietrele preţioase, a hotărât să se facă giuvaergiu. A pornit, aşadar, în căutarea unui meşter care să-l înveţe meseria şi a fost primit de cel mai vestit. La prima lecţie, meşterul i-a pus în palmă o piatră de jad, i-a închis-o în pumn şi i-a spus:
– Ţine pumnul strâns vreme de un an. Cu bine.
Şi l-a trimis acasă. Tânărul s-a întors în casa părinţilor săi, cu piatra strânsă în pumn şi tare supărat. Cum se poate, se întreba el, ca meşterul să-mi fi cerut un lucru atât de prostesc şi atât de greu de îndeplinit? De ce această poruncă fără nici o noimă? Cu toate astea, în pofida întrebărilor iscate de valul de mânie care-l cuprinsese la început, tânărul, care tot se gândea la ce i se ceruse, a izbutit să ţină pumnul strâns vreme de douăsprezece luni, chiar şi noaptea, în somn. La împlinirea sorocului, s-a dus înapoi la meşter, a deschis pumnul şi i-a dat piatra.
– Ce trebuie să fac acum? a întrebat el. Meşterul i-a răspuns:
– Am să-ţi pun altă piatră în mână şi ai să stai aşa un an.
De astă dată, tânărul şi-a arătat mânia: Încă una? De ce această poruncă fără rost, ivită în mintea unui prost bătrân? El, care dorea să se facă giuvaergiu, de ce să nu înveţe meseria cum se cuvine? În vreme ce striga, meşterul i-a pus în mână altă piatră. Fără să-şi dea seama, tânărul a strâns piatra în pumn şi a spus deodată:
– Piatra asta nu e jad!”Jean-Claude Carriere (povestire filozofică)
Om la lună – ”Războiul cu lumea”
Om la Lună
Comentariile sunt închise pentru Om la lună – ”Războiul cu lumea”
ian. 222023
Aruncă lemne pe foc, ce sălbatic e gerul
Descusută mi-e inima, din loc în loc
Atâta liniște-n ochi, se descarcă doar cerul
Hai să punem războiul cu lumea înapoi în toc
Aruncă lemne pe foc, ce sălbatic e gerul
Descusută mi-e inima, din loc în loc
Atâta liniște-n ochi, se descarcă doar cerul
Hai să punem războiul cu lumea înapoi în toc
Între noi fie vorba, între ei fie ce-o fi
Vom umple cu paie spărturile mii
Și de n-o să ne-ajungă ne-așteaptă cale lungă
Să mergem, să trecem pеste păpădii
Și vântul să sufle și să se răsufle
Și bancul și tancul, și râsul să ne umfle
Și-apoi să ne crească aripi de măiastră
Și să ne ferească
Aruncă lemne pe foc
Să stăm la fereastră să facem să crească
Și mintea dinaintea și noi de apoi
Războiul să coasă, nu să ne descoasă
Războiul de-l vor ei, să-l ia pentru ei
S-ascundem cuțitele și nerostitele
Și vise ciobitele
Și vise ciobitele
Aruncă lemne pe foc
Aruncă lemne pe foc, ce sălbatic e gerul
Descusută mi-e inima, din loc în loc
Atâta liniște-n ochi, se descarcă doar cerul
Hai să punem războiul cu lumea înapoi în toc
Aruncă lemne pe foc, ce sălbatic e gerul
Descusută mi-e inima, din loc în loc
Atâta liniște-n ochi, se descarcă doar cerul
Hai să punem războiul cu lumea înapoi în toc
ian. 202023
<>
”Astfel după tine se încheie toate.
Trag oblonul negru la fereastra mea.
Nu mai vreau decepţii, vreau singurătate,
Nu mai vreau iubire, voi abandona.
Avusesem dreptul şi eu, ca oricare,
La o nebunie, la un ultim glonţ
Ultima speranţă, ultima-ncercare
Dar în magazie era doar gablonz.
Nu-i nici o problemă, toate-s foarte bune.
Te-am iubit desigur, cum mi-ar sta să neg..
Şi cu deznadejde, și cu pasiune
Şi credeam în tine, vrednic şi întreg.
Vinde-te mai grabnic, prețul totuși scade,
fă-ți o căsnicie de beton armat
și vei fi cucoana cea mai cumsecade
care vreodată mi-a trecut prin pat.
Hai, întinde mâna pentru despărţire
Schimbă-ţi telefonul, că şi eu mi-l schimb
Salutări miresei, salutări la mire,
Poate se rezolvă toate între timp.
Intră în mulţime, nimeni n-o să ştie
Două, trei persone care ne-au ascuns,
Eu voi ţine minte scurta nebunie
Şi-ntrebarea noastră fără de răspuns.
Firea ta ciudată n-o voi regăsi-o
Nici n-ar fi nevoie, tu rămâi un mit.
Nuntă fericită, te-am iubit, adio,
Nu întoarce capul, pleacă, te-am iubit!.
Vezi că se confirmă bârfa despre mine:
Te-am lăsat deodată crud şi nefiresc
Totuşi ţine minte, ţine bine minte
Te salvez de mine fiindcă te iubesc.
Ref:
Totu-i drum, numai drum
ce-aș putea să spun acum,
peste noapte, peste ziuă..
Mor curând, strig tăcând
și adorm cu tine-n gând
și nu pot rosti adio.”
ian. 202023
<>
”Dac-ar fi să-nțeleg, când e clipa să mor,
M-aş ruga la ninsori pentr-un ultim fior,
M-aş ruga de ninsori să mă ningă fatal
Şi să pot să ajung acest fel de final.
Tot mai dor mi-e, acum, de esenţe de frig,
Peste-un râu îngheţat, către lume să strig
Şi să cad în zăpezi ca-ntr-o moară de foc
Şi nemernicul ger să ma ardă pe loc.
Deşănţatele veri sunt prea triste şi dulci,
Am nevoie de frig, am nevoie de fulgi,
Am nevoie să pot potoli cu ceva,
Un incendiu pornit dinspre inima mea.
Mă-nsoţesc, prin oraş, c-un gheţar invalid
Şi călduri vor veni să ne pună la zid,
Dar eu nu mai suport nici femele fierbinţi,
Nici pavaje ce duc la ieşirea din minţi.
Am văzut despărţiri, decorate urât,
Cu satanice ploi ce plângeau şi atât
Şi-am văzut şi căderi pe o pantă de schi,
Unde totu-i frumos şi se poate muri.
Despre mine nu ştiu, când o fi să şi mor,
Dar mă rog de ninsori, pentr-un ultim fior,
Să-ţi dea dreptul să ştii, să n-ai cum să mă vezi
Şi să mor arogant în eterne zăpezi.”
Versuri: Adrian Păunescu
Sheila E – ”The glamorous life”
Sheila E
Comentariile sunt închise pentru Sheila E – ”The glamorous life”
ian. 202023
She wears a long fur coat of mink
Even in the summer time
Everybody knows from the coy little wink
The girl’s got a lot on her mind
She’s got big thoughts, big dreams
And a big brown Mercedes sedan
What I think this girl
She really wants is to be in love with a man
She wants to lead the glamorous life
She don’t need a man’s touch
She wants to lead the glamorous life
But without love, it ain’t much
She saw him standing in the section marked
If you have to ask you can’t afford it lingerie
She threw him bread and said make me scream
In the dark what could he say
Boys with small talk and small minds
Really don’t impress me in bed
She said I need a man’s man baby
Diamonds and furs
Love would only conquer my head
She wants to lead the glamorous life
She don’t need a man’s touch
She wants to lead the glamorous life
Without love, it ain’t much
They made haste in the brown sedan
They drove to 55 Secret street
They made love by the seventh wave
She knew she had a problem
She thought real love is real scary
Money only pays the rent
Love is forever that’s all your life
Love is heaven sent, it’s glamorous
Lead the glamorous life
She don’t need a man’s touch
She wants to lead the glamorous life
Without love it ain’t much
She wants to lead the glamorous life
She don’t need a man’s touch
She wants to lead the glamorous life
Without love it ain’t much, it ain’t much
Lead the glamorous life
She don’t need a man’s touch
She wants to lead the glamorous life
Without love it ain’t much, it ain’t much
She wants to lead the glamorous life
She don’t need a man’s touch
She wants to lead the glamorous life
Without love it ain’t much, it ain’t much
Lead the glamorous life
She don’t need a man’s touch
She wants to lead the glamorous life
Without love it ain’t much, it ain’t much
Woo-ooh oo-ooh
She wants to lead the glamorous life
She don’t need a man’s touch
She wants to lead the glamorous life
Without love it ain’t much, it ain’t much
Oooh oo-ooh ohhh
Compozitori: Prince Rogers Nelson.
Doar pentru utilizare non-comercială.
Date de la: Musixmatch
ian. 192023
”Ataşamentul puternic faţă de obiect, prin care se remarcă celălalt, îi lipseşte aproape cu desăvîrşire, ca de altfel, oricărui tip introvertit. Dacă obiectul este un om, acesta simte clar că, de fapt, nu e luat în considerare decît negativ, adică, în cel mai bun caz, conştientizează faptul că e de prisos, iar în cazuri mai grave, se simte de-a dreptul respins ca fiind supărător. Această relaţie negativă cu obiectul, mergînd de la indiferenţă până la respingere, e caracteristică oricărui introvertit şi face deosebit de dificilă descrierea tipului introvertit în genere.”
Carl Gustav Jung, ”Puterea sufletului”
”Despre tipurile psihologice”, cap. ”Tipul introvertit”, subcap. ”Tipul gândire introvertită”
Gioachino Rossini – ”La calunnia è un venticello” from ”Il Barbiere di Siviglia”
Rossini, Gioachino
Comentariile sunt închise pentru Gioachino Rossini – ”La calunnia è un venticello” from ”Il Barbiere di Siviglia”
ian. 192023
(La calunnia è un venticello)
La calunnia è un venticello
Un’arietta assai gentile
Che insensibile, sottile, leggermente
Dolcemente incomincia a sussurrar
Piano, piano, terra terra
Sottovoce, sibilando
Va scorrendo, va ronzando nelle orecchie della gente
S’introduce destramente
E le teste ed i cervelli
Fa stordire, fa gonfiar
Dalla bocca fuoriuscendo, lo schiamazzo va crescendo
Prende forza a poco a poco
Può bastare
La confessione di un pentito
Magari di uno che fa un nome a caso
Solo perché gli salta la mosca al naso
Può bastare
È una notizia per sentito dire
Va in prima pagina di un giornale
E poi diventa verità ufficiale
La calunnia è un venticello
Ma in un lampo diventa una tempesta
E produce un’esplosione come un colpo di cannone
Un terremoto che fa tremare
Un tumulto generale
Che fa l’aria rimbombar
E il meschino calunniato, avvilito, calpestato
Sotto il pubblico flagello va a crepar
Può bastare
Una notizia per sentito dire
Una soffiata più confidenziale
Che quello è un nome che porta male
E allora tocca ferro
E quel nome non nominarlo
È un pregiudizio senza fondamento
Ma che ti costa rispettarlo?
(La calunnia è un venticello)
La calunnia è un venticello
Un’arietta assai gentile
Che insensibile, sottile, leggermente
Dolcemente incomincia a sussurrar
Compozitori: Edoardo Bennato.
Doar pentru utilizare non-comercială.
Date de la: Musixmatch
Gioachino Rossini – ”Overture from L’Italiana in Algeri”
Rossini, Gioachino
Comentariile sunt închise pentru Gioachino Rossini – ”Overture from L’Italiana in Algeri”
ian. 192023
