„Gloria prieteniei nu stă în mâna întinsă, nici în zâmbetul amabil, nici în bucuria companiei; este inspiraţia spirituală care vine atunci când descoperi că cineva crede în tine şi este dispus să aibă încredere în tine cu prietenia.” Ralph Waldo Emerson
”Chiar şi în moarte, bogăţia apare, dispreţul şi mai mult pentru cel sărac! În acel moment, cel puţin, Jacques Maing se înşela: populaţia din Wahagnies era sinceră în exprimarea regretului ei şi nu se gândea doar să curteze pe procuror, străin de regiune şi pe care el o detesta din instinct. Şi deci, dacă semnalăm gândurile lui Jacques, este doar pentru a atrage atenţia asupra stării de spirit a acestui om, care îşi iubea real mama, dar care, în acelaşi timp, era ros de invidie. Of, dacă poporul ar putea să se păzească de invidie. Doar prin sentimente generoase te poţi ridica! În marea luptă pentru viaţă, în încrâncenarea pentru cucerirea existenţei, invidia este, poate, sentimentul ce paralizează cel mai mult acţiunea. Omul care pierde un timp preţios gândindu-se la josnicia altora, devine incapabil de efortul ce i-ar putea asigura locul pe care ar vrea să-l cucerească în societate. În […]
”Există o sfinţenie în lacrimi. Ele nu sunt semne ale slăbiciunii, ci ale puterii. Ele vorbesc mai elocvent decât zece mii de limbi. Sunt mesagerii unei dureri copleşitoare, unui regret adânc şi a unei iubiri de negrăit.” Washington Irving
”Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.” N. Steinhardt
“He that has eyes to see and ears to hear may convince himself that no mortal can keep a secret. If his lips are silent, he chatters with his fingertips; betrayal oozes out of him at every pore.” Sigmund Freud, ”Introductory Lectures on Psychoanalysis”
“And now here is my secret, a very simple secret: It is only with the heart that one can see rightly; what is essential is invisible to the eye.” Antoine de Saint-Exupéry, ”The Little Prince”
”Cel ce iubirea-şi ia drept armă, frânge destin şi ură, forţă şi mizerii.” Michelangelo
”Moartea e un abis, în care deşi ştim că trebuie să pătrundem cu toţii, de câte ori intră acolo cineva drag şi apropiat, în noi, cei rămaşi pe marginea prăpastiei, se sfâşie sufletul de teamă, jale, disperare. Toate raţionamentele se sfârşesc la acest mal şi-ţi vine doar să strigi după un ajutor, care nu poate veni de nicăieri. Singura salvare, singura mângâiere ar putea fi credinţa, dar cineva care n-are nici lumânarea asta în mână, acela pur şi simplu poate să înnebunească la gândul nopţii veşnice.” Henryk Sienkiewicz
“Worry is the secret weapon perpetrated upon us by the dark forces of the world that lurk in the shape of fear, uncertainty, confusion, and loss. We, on the other hand, have our own secret weapon against these incorporeal fiends. It is laughter.” Vera Nazarian, ”The Perpetual Calendar of Inspiration”
”Cât timp au să te-nşele parfumuri şi culori? Ce-i rău, ce-i bine – Cartea pe cei naivi înveţi-i. De-ai fi tu chiar izvorul Zemzem, chiar apa vieţii, Tot în pământ la urmă tăcut ai să cobori.” Omar Khayyam, ”Suprema înțelepciune – detașarea”
„Chiar dacă lucrurile sunt complicate, încâlcite şi ai senzaţia că eşti neputincios, că nu poţi face nimic, nu dispera şi nu te înfuria. Nu cumva să-l iei pe „imposibil” în braţe. Orice e posibil, numai că trebuie să te consolezi cu ideea că va dura probabil foarte mult şi trebuie să iei totul uşor, uşor.” Haruki Murakami
”Pardaillan se ridică, înaintă cât putu, întinse mâna şi apucă legătura de chei. Într o clipă descuie enormele lacăte ale cătuşelor care i împiedicau gleznele. Apoi, voi să pornească. Dar un fel de deznădejde furioasă îi cuprinse sufletul. Pardaillan nu mai putea merge! De abia se mai putea ţine pe picioare. Cunoscu o clipă de disperare, de spaimă, apoi se stăpâni şi şi udă mâinile în apa stătută din băltoacele podelii. Răcoarea aceasta îl învioră definitiv. Atunci se ridică în picioare. – Vreau, scrâşni el cu dinţii încleştaţi de sforţarea de voinţă… Vreau!… Deci, pot!… Vreau să umblu!… Şi astfel se împlini acea minune, ca forţa firească a sufletului să învingă suferinţele trupului. Pardaillan, istovit, se ridică şi păşi… luă în mână felinarul şi legătura de chei, ieşind astfel din mormântul său.” Michel Zevaco, ”Cavalerii Pardaillan”, vol. III
”Emoţiile mortale sunt intense, palide şi egale. Cei cu adevărat în stare să sufere sufleteşte au şi orgoliul de a refula totul, au şi durerea inferiorităţii lor de o clipă – şi poate că tocmai această comprimare mistuie şi doare mai mult, deci e de presupus că tocmai cei mândri, care îşi ascund simţirea, sunt cei care, şi mai ales prin asta, suferă cu adevărat.” Camil Petrescu
“The misuse of creation begins when we no longer recognize any higher instance than ourselves, when we see nothing else but ourselves.” Pope Benedict XVI
”Tu te hrăneşti cu fumul sărac din vatra lumii. Cât o să-ţi chinui mintea cu-a fi şi a nu fi? Nu-ţi irosi câştigul de fiecare zi Cârpind la zdreanţa vieţii pe care-ai s-o dai humii.” Omar Khayyam, ”Suprema înțelepciune – detașarea”
