“Eu cred că există, în viaţa lumii, o clipă când toţi oamenii se gândesc la mama lor. Chiar şi morţii. Fiica la mamă, mama la bunică, bunica la mamă… până se ajunge la o singură mamă, una imensă…” Marin Sorescu, ”Iona”
S
“Îi era frică Persidei de oameni. Vedea, ba simțea oarecum chiar și pe nevăzute, că toți se uită cu ochii bine deschiși la dânsa, că toți o judecă, și inima i se încleșta, ca și când tot în fața măcelăriei lui Hubăr s-ar afla. Îi era rușine, ca și când toți ar putea să afle din fața ei cele petrecute, se temea de ceva neștiut și nu știa cum să calce, cum să-și țină trupul, cum să-și poarte capul și ce să facă cu mâinile ei.” Ioan Slavici, ”Mara”
”Demetrius: Cum? Eu te chem? Îţi spun cuvinte dulci? Nu ţi-am strigat în faţă adevărul Că nu-mi eşti dragă, nici nu poţi să-mi fii? Helena: De-aceea-mi eşti din ce în ce mai drag; Eu câine credincios îţi sunt; mă baţi, Şi cu mă gudur… Doar atât îţi cer; Ca pe un câine-alungă-mă, dă-n mine, Dar să-mi îngădui să-ţi păşesc în urmă. Ce loc mai oropsit să-ţi cer în suflet (Dar pentru mine-i loc de-naltă cinste) Decât să mă socoţi precum un câine?” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”
”Fac precum doreşti. Şi mă botez din nou de-mi spui „iubire”.” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
“The celibate man must stand firm in chastity until his wife arrives, and it is not possible to do so when he does not know how to transmute his sexual energy.” Samael Aun Weor, ”Sacred Rites for Rejuvenation: A Simple, Powerful Technique for Healing and Spiritual Strength”
”DON PEDRO: Ei, conte Claudio, pe când la biserică? CLAUDIO: Mâine, înălţimea ta. Timpul merge în cârje până când dragostea îşi îndeplineşte tipicul.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
”Ce bine că toate aceste cărți Au fost scrise! Nu trebuie să le mai scriu eu S-o iau de la capăt, Să-mi frământ mintea. Mă uit la fiecare titlu – Vârându-mi nasul și, silabisind, Și, cu fiecare tom, Parcă mi se ia o piatră de pe inimă.” Marin Sorescu, ”Biblioteca”
”Dar tu mă chemi necontenit spre tine, Tu, inimă de adamant; nu fierul, Ci inima-mi statornică, de-oţel, Tu o atragi… De-ţi pierzi puterea-aceasta, Putere n-o să am să te urmez.” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”
”Nu! S-ar supăra grozav de-aş invoca Vreun demon de o stranie natură În cercul dragei lui şi l-aş lăsa Să-l amăgească ca şi să-l descânte. Atunci s-ar supăra. Dar vraja mea E dreaptă şi cinstită; spre-a veni, Îl chem în numele iubitei sale.” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
”DON PEDRO: Ghiduşă-ţi mai este inima, domnişoară! BEATRICE: Da, înălţimea ta; şi-i mulţumesc, sărmana, că ţine piept furtunii grijilor.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
“De aceea trebuie să mă feresc de cei care par. Dau cu parul, cu părerea.” Marin Sorescu, ”Trei dinți din față”
“Omul vede cu ochii, aude cu urechile, dă cu socoteală și te scoate în cele din urmă cum ești, orișicît de mult te-ai sili să-i pari altfel.” Ioan Slavici, ”Mara”
”Şi am văzut – tu n-ai putea vedea Pe Àmor înarmat plutind sub lună; Ţinti-n vestala mândră,-nscăunată Pe-un tron din Soare-apune, slobozind Din tolba lui săgeata cea mai iute, De parcă ar fi vrut ca dintr-o dată Vreo zece mii de inimi să străpungă, Dar am văzut săgeata-nflăcărată Stingându-se în raza rece-a lunii. Nevătămată a trecut fecioara, Netulburată-n gândurile ei. Săgeata a căzut atunci pe-o floare Ce-n purpură-şi schimbă pe loc albeaţa, Şi fetele-i spun „dragoste” de-atunci.” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”
”Când inima-mi rămâne-aici, să plec? Lut greu, te-ntoarce, regăseşte-ţi centrul!” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
”Tăcerea e cel mai desăvîrşit sol al bucuriei; n-aş fi îndeajuns de fericit dacă aş putea să spun cât de fericit sânt. Domnişoară, după cum eşti a mea sânt şi eu al dumitale; schim¬bul acesta mă face omul cel mai fericit.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”