Ce sunt cookie-urile și cum le folosesc pe acest blog?

Salut! Pentru ca experiența ta pe blogul meu să fie cât mai plăcută, acest site folosește fișiere numite cookie-uri. Vreau să fiu complet transparentă cu tine, așa că iată o explicație simplă despre ce sunt acestea și cum le utilizez. 🍪 Ce este un „cookie”? Un cookie este un fișier text de mici dimensiuni pe care blogul meu îl salvează pe calculatorul, tableta sau telefonul tău atunci când mă vizitezi. Aceste fișiere nu sunt programe malware, nu conțin viruși și nu pot accesa informațiile de pe hard disk-ul tău. Ele doar ajută site-ul să „țină minte” anumite acțiuni sau preferințe pentru o perioadă de timp. 🛠️ Cum folosesc cookie-urile pe acest blog? Deoarece acesta este un blog personal prin intermediul căruia împărtășesc cu tine imensa mea pasiune pentru spiritualitate, literatură, cuvinte de înțelepciune și de duh, dar și pentru muzica frumoasă și versuri, folosesc un număr minim de cookie-uri, împărțite în mai multe categorii: 1. Cookie-uri necesare: Acestea sunt esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect (de exemplu, pentru a-ți afișa designul paginii sau pentru a ține minte că ai apăsat deja „Accept” pe bara de cookie-uri, ca să nu te mai bat la cap data viitoare). 2. Cookie-uri de analiză (Statistici): Folosesc instrumente precum Jetpack/ Statistici Wordpress pentru a vedea ce articole sunt cele mai citite, de unde vin cititorii mei (social media, motoare de căutare) și cât timp petrec pe blog. Aceste date sunt complet anonime - eu văd doar cifre și grafice, nu numele sau identitatea ta. Te rog, reține faptul că nu folosesc instrumentele de analiză și de monitorizare a traficului oferite de Google Analytics, ceea ce face ca minimul de monitorizare a activității vizitatorilor site-ului meu să nu fie distribuită unor terțe părți. Blogul meu nu reține niciun fel de date personale, precum este adresa ta IP sau adresa de email, cu excepția cazului în care te simți inspirat să comentezi asupra versurilor, citatelor și poeziilor pe care le împărtășesc cu tine. 3. Cookie-uri pentru Rețele Sociale și Conținut Integrat: iată mai jos ce sunt acestea. Pe site-ul meu, doresc să îți ofer o experiență interactivă completă. De aceea, includ uneori conținut video de pe platforme terțe, cum ar fi videoclipuri încorporate de pe YouTube sau Facebook. Când interacționezi cu aceste ferestre video (widget-uri), platformele sociale respective pot plasa fișiere cookie în dispozitivul tău. La ce sunt folosite aceste cookie-uri? 1. Funcționalitate: Permit rularea corectă a videoclipului direct pe pagina mea, rețin preferințele tale de volum sau calitatea imaginii. 2. Statistici și Performanță: Platformele (cum este YouTube) contorizează numărul de vizualizări și analizează modul în care utilizatorii interacționează cu clipul respectiv. 3. Publicitate Personalizată: Dacă ești conectat în contul tău de social media în timp ce navighezi pe site-ul meu, rețelele sociale pot folosi aceste date pentru a-ți afișa reclame relevante pe profilul tău. Te rog să reții faptul că nu îmi folosesc blogul în scop comercial, acest lucru însemnând că nu îl monetizez pentru câștig, afișâmd reclame sau link-uri de afiliere pe site-ul meu, acesta fiind pentru mine, stricto senso, mijlocul prin care îmi pot exprima pasiunea pentru cultură, muzică și literatură. ❌ Cum poți controla sau șterge cookie-urile? Tu deții controlul complet. Dacă nu vrei ca acest blog (sau oricare altul) să salveze cookie-uri, poți modifica setările browserului tău (Chrome, Safari, Firefox etc.). Poți: 1. Să ștergi toate cookie-urile deja existente în dispozitivul tău. 2. Să blochezi complet salvarea de noi cookie-uri. Notă: Dacă blochezi toate cookie-urile, este posibil ca unele secțiuni ale blogului (cum ar fi secțiunea de comentarii sau clipurile video integrate despre care ți-am vorbit anterior) să nu funcționeze perfect. Îți mulțumesc pentru minutul acordat ca să citești aceste rânduri asupra cărora voi reveni cu alte completări și note explicative!

OldSkull

mart. 022022
 

<>

Urma – ”Terminus” (versuri/lyrics):

Lazy night, you’re here again
I’ve got nothing to say
Your shadow’s kind to me and my trouble’s fading away.

No signs to point directions home
But I got to go now
Back
To my love.

Bartender forgive me son
Can you show me the door?
It seems I need a map
Cannot find the exit alone.

No signs to point directions out
But I got to go now
Back
To my love.

One drink’s all I need
I got to go
I’m not from this world.
One more for the road

I need to know
Where’s the end of this world.

Lady, please excuse me now
Can I play in your game?
I lost my self esteem
In a bar where the drinks have no name.

The sun is coming up
And I need to be on my way
Back
To my love.

One drink’s all I need
I got to go
I’m not from this world.

One more for the road
I need to know
Where’s the end of this world

Doar pentru utilizare non-comercială.
Date de la: versuri.ro

mart. 012022
 

“To look at food and say that it is good will not satisfy a starving man; he must put forth his hand and eat. So to hear the Master’s words is not enough; you must do what He says, attending to every word, taking every hint”.”

Annie Besant, ”Initiation: The Perfecting of Man”

feb. 282022
 

”Un strat lăptos de aburi mai stărui pe zare…
Dar într-o zi se rupse şi prin spărturi văzui
Copacul despletindu-şi în coame şi frunzare
Tot aurul lui verde şi toată floarea lui.

Orbit, plecat minunii, mi-am spus: să nu mai pregeţi!
El numai pentru tine şi-a pus un alt vestmânt,
Zoreşte spre belşugul miresmei şi alege-ţi
Pat neted în plocadul de ierburi şi pământ.

II

Aşa am pus deoparte şi munca migăloasă,
Şi trândăvia iernii, şi grijile de ieri.
Ca singur, în şoptirea născândei adieri
S-o iau pe cărăruia de humă lunecoasă.

Curând în miezul luncii, un neştiut fior
Simții urcând prin lucruri spre fiinţa mai deplină,
Din jgheabul pietrii,-n lujer, din brazdă, în tulpină:
Nestânjenitul vieţii fior biruitor.”

George Bacovia, ”Driada” (fragment)

feb. 282022
 

”(…)împrejurarea în care mă aflu, numai vicleşugul şi minciuna mă mai pot scăpa! Că se spune: „Femeia îşi ţese beteala pentru ziua de nuntă„, iar proverbul grăieşte: „Te-am păstrat, o, lacrimă, ca să-mi slujeşti la nevoie„!”

”O mie și una de nopți”

feb. 282022
 

“Ținea la el! Ei, și? Și el ținea la ea, și unde scrie că lucrul cel mai potrivit care urmau să-l facă ei doi era să-și răpească unul altuia libertatea? Numai pentru că dintre atîția bărbați ți-a plăcut la un moment dat unul singur? Acest moment dat nu e numai un ”moment”, cum spune și cuvîntul, adică ceva trecător, dar mai e și ”dat”, adică impus de împrejurări. Nu e deci clar că valoarea lui dispare îndată ce dispar împrejurările?”

Marin Preda, ”Marele singuratic”

feb. 272022
 

<>

”Zâmbetul tău
Nu e ca zâmbetul meu…
Gândim diferit,
Iubim diferit…

Dacă la răsărit ți-ai uitat un pitic, la răsărit…
Întoarce-te cu pași de indian!
Nu deranja un șaman, cu mintea mea!

Simt liniștea ta în neliniștea mea…

Zâmbetul tău
Nu e ca zâmbetul meu
Gândim diferit,
Iubim diferit…

Dacă la răsărit ți-ai uitat un pitic, la răsărit…
Întoarce-te cu pași de indian!
Nu deranja un șaman, cu mintea mea!

Simt liniștea ta în neliniștea mea…

Pot fi ce-i mai rău pentru chipul tău!
Nu te transforma după viața mea…

Simt liniștea ta…
În neliniștea mea…”

feb. 272022
 

<>

”Tu ştii cum să cânţi
Şi cum să descânţi,
Ţie ţi-aş putea
Spune despre ea.

De când a plecat,
Vremea-n loc a stat,
Frigul m-a chemat
Şi m-a-mbrăţişat.

Refren:
Câte vieţi mi-ar trebui să uit, copile,
Flama de smarald din ochii ei?
Cântec dulce de ţigan cântă-mi, copile,
Cu descântec dorul să mi-l iei.

Rătăcesc prin gând,
Mi-ar plăcea să plâng
Munţi de patimă,
Nicio lacrimă.

Ce zici, am să pot
Inima s-o scot,
S-o arunc de tot,
Că n-o mai suport?

Refren

Ce zici? Am să pot
Inima s-o scot?
Ce zici? Am să pot
Inima s-o scot?
Tu ce zici, am să pot
Inima s-o scot?
S-o arunc de tot
Că n-o mai suport?

Refren X3

Câte vieţi mi-ar trebui să uit, copile,
Flama de smarald din ochii ei?
Cântec dulce de ţigan cântă-mi, copile,
Cu descântec viaţa să mi-o iei.”

feb. 272022
 

“Mamă, […] mai naşte-mă o dată! Prima viaţă nu prea mi-a ieşit. Cui nu i se poate întâmpla să nu trăiască după pofta inimii? Dar poate a doua oară… […] Tu nu te speria numai din atâta şi naşte-mă mereu.”

Marin Sorescu, ”Iona”

feb. 262022
 

“La fiece neam de oameni se ivesc poeți și sfinți și gânditori, cari știu să aleagă, din limba seminției lor, cuvintele de vrajă și de putere, cari mai răsfrâng sau mai îngână limba lui Dumnezeu. Lucrează, din adâncul lor demonic, în sufletul acestor poeți și sfinți și gânditori, năzuința secretă și uzurpatoare, de a iscodi cuvintele cu care Dumnezeu a făcut tot ce este. Ei plăsmuiesc și înfăptuiesc prin cuvinte de vrajă. Cântecul lor e o faptă. Faptele lor sunt cântece.
Nu încape îndoială că ispita de care poeții, sfinții și gânditorii sunt încercați de a dezvîlui, de a descoperi chiar cuvintele dumnezeiești este „drăcească”. Dar se pare că fără oareșicare „drăcie” cele mai frumoase și mai minunate lucrări omenești – nu s-ar înfăptui.”

Lucian Blaga, ”Luntrea lui Caron”

feb. 252022
 

<>

”Trăiam în bulion, trăiam în fructe
Trăiam în dulci latrine, duceam naive lupte
Iubeam păianjeni fără ca să-mi pese,
Pe tăvi dormeam alături de mari fese..

Azi sunt ca o mătase,
Doar sufletul îmi lunecă prin casă
Azi sunt ca o mătase,
Doar sufletul îmi lunecă prin casă.

Cerbi uriași cu fluturi calzi în gură
Alunecă prin somn
Însângerați de frăgezimea ierbii
Pe lacuri mari plutesc striviți de nuferi proaspeți cerbii.

Azi sunt ca o mătase.
Azi sunt ca o mătase
(sunt ca o mătase) x2
Doar sufletul îmi lunecă prin casă
(sunt ca o mătase) x3
Azi sunt ca o mătase
Doar sufletul îmi lunecă prin casă.

Sunt ca o mătase x5
Sunt ca o mătase”

Versuri: Emil Brumaru

feb. 252022
 

”Cel care îl cultivă pe Tao
Nu cultivă datoria şi dreptatea socială
Ci-şi dezvoltă mai întâi calităţile proprii.
Căci cel care îi vede pe alţii
Fără a se vedea pe el însuşi,
Cel care îi aude pe ceilalţi fără a se auzi pe sine,
Îşi pierde claritatea viziunii
Şi devine un altul
Decât el însuşi.”

(Tao în aforisme”

feb. 242022
 

<>

”Mi -a mai rămas o lacrimă și atât
am s-o împart cinstit cu fiecare
cu prieteni și cu aceia care
fără de vină poate m-au urât
Mi -a mai rămas un zâmbet echivoc
un fel de plictiseală emotivă
pe care să-l usuc cu sugativă
și să-l presar egal,din loc în loc
Mi-a mai rămas un gând nefolosit
e-un gând curat,cu margini șlefuite,
pe care să-l spun pe negândite ,
un gând frumos și bun de dăruit
Mi-a mai rămas un singur anotimp
e alb și are gheață pe la poluri
și mă gândeam să îl îndes prin goluri
lăsate de iubire între timp
Mi-a mai rămas o inimă în piept
și îmi doream să o împart la lume
dar o păstrez că-mi trebuie, anume
Să am ceva cu ce sa te aștept”

Versuri: Sorin Poclitaru
Interpretare: Adrian Beznă

feb. 242022
 

“For the unfortunate entity on that level it is indeed true that „all the earth is full of darkness and cruel habitations,” but it is darkness which radiates from within himself and causes his existence to be passed in a perpetual night of evil and horror—a very real hell, though, like all other hells, entirely of man’s own creation.”

Charles Webster Leadbeater, ”The Astral Plane Its Scenery, Inhabitants and Phenomena”