”Multe şi stranii sunt minunile din această lume, a zis Mithrandir, şi adesea ajutorul vine dinspre cei nevolnici atunci când înţelepţii se poticnesc.” J.R.R. Tolkien, ”Silmarillion”
mart. 112023
T
feb. 222023
”Acolo zări Sam, preţ de o clipă, furişându-se licărul unei stele albe, printr-o spărtură a norilor, deasupra unui ţanc întunecat al crestei. Şi cum o privea el din meleagul acela uitat de lume, frumuseţea Stelei îl păli drept în inimă şi brusc i se retrezi speranţa. Ca o suliţă îl străpunse gândul limpede şi rece că, la urma urmei, Umbra era un lucru mărunt şi trecător, nimic altceva; lumina şi frumuseţea supremă aveau să dăinuiască veşnic, fără ca ea să le poată întina. Cântecul lui din Turn fusese mai curând o sfruntare, nu o speranţă; căci atunci se gândea la sine. Dar acum, preţ de o clipă, propria sa soartă şi chiar şi aceea a stăpânului său încetară să-l mai frământe. Se târî înapoi sub rugi, se întinse lângă Frodo şi, dând uitării orice teamă, se cufundă într-un somn adânc şi netulburat.” J.R.R. Tolkien, ”Stăpânul inelelor”, vol. III, ”Întoarcerea regelui”
feb. 212023
“Do not go gentle into that good night, Old age should burn and rage at close of day; Rage, rage against the dying of the light. Though wise men at their end know dark is right, Because their words had forked no lightning they Do not go gentle into that good night. Good men, the last wave by, crying how bright Their frail deeds might have danced in a green bay, Rage, rage against the dying of the light. Wild men who caught and sang the sun in flight, And learn, too late, they grieved it on its way, Do not go gentle into that good night. Grave men, near death, who see with blinding sight Blind eyes could blaze like meteors and be gay, Rage, rage against the dying of the light. And you, my father, there on the sad height, Curse, bless me now with your fierce tears, […]
feb. 172023
“Mă amăgesc. Poate toată viaţa n-am făcut decât să mă amăgesc. Şi tu ai să fii cea mai grea amăgire a mea.” Radu Tudoran, ”Fiul risipitor”
feb. 152023
”De-acum, în Primăvară, prin şesuri apusene pot flori să înflorească, pot muguri să răsară, Şi apele să curgă prin verzile poiene Şi vesele cinteze să cânte-n zarea clară. Ori poate-s nopţi senine cu fagi în legănare ce poartă-n rămurişuri ca albe nestemate a elfilor coroană cu-mpodobiri stelare ca-ntr-o poveste spusă din lumi îndepărtate. Doar eu sunt la sfârşitul călătoriei mele Şi stau în întuneric, parcă în gropi adânci, dincolo şi de turnuri înalte, mândre, grele, dincolo şi de munţii încremeniţi în stânci. Dar Soarele răsare pe-o cale negreşită Şi Stele sting în ceruri din veci acelaşi glas – de-aceea nu voi spune că ziua e sfârşită Şi Stelelor eu nu le voi spune bun-rămas.” J.R.R. Tolkien, ”Stăpânul inelelor”, vol. III, ”Întoarcerea regelui”
feb. 112023
”- Ce bine ar fi fost să fi ştiut asta dinainte, zise Pippin. N-am avut câtuşi de puţin habar despre ce făceam. – Ba ai avut, spuse Gandalf. Ştiai că faci o nebunie, ceva ce nu era voie; şi ţi-ai zis asta în sine, dar n-ai vrut s-asculţi. Nu ţi-am spus nimic până acum, pentru că numai chibzuind adânc asupra celor întâmplate am înţeles şi eu până la urmă; asta chiar de când am plecat împreună. Dar şi de ţi-aş fi spus înainte, dorinţa tot nu ţi s-ar fi ostoit sau nu ţi-ar fi fost mai uşor să i te împotriveşti. Dimpotrivă! Nu înveţi decât când îţi frigi mâinile. Abia atunci înţelegi şi cu inima ce-nseamnă focul.” J.R.R. Tolkien, ”Stăpânul inelelor”, vol. II, ”Cele două turnuri”
feb. 012023
“It’s a dangerous business, Frodo, going out your door. You step onto the road, and if you don’t keep your feet, there’s no knowing where you might be swept off to.” J.R.R. Tolkien, ”The Lord of the Rings”
ian. 282023
“The world is indeed full of peril, and in it there are many dark places; but still there is much that is fair, and though in all lands love is now mingled with grief, it grows perhaps the greater.” J.R.R. Tolkien, ”The Fellowship of the Ring”
ian. 272023
„Avem taine şi le purtăm cu noi, taine mai mici, taine mai mari – când se dezvăluie îşi pierd o parte, două, trei, şapte, nouă părţi din puterea lor -, alteori se pierd de tot, ca puful păpădiei suflat de un vânt tăricel. Dar avem taine şi le purtăm cu noi – şi suferim, ne întristăm, plângem din pricina lor sau râdem şi ne bucurăm, fiindcă sunt şi altfel de taine, care ascund câte fericiri nu gândeşti.” Radu Tudoran
ian. 262023
”Ştii cum e, oaspetele care-a scăpat fugind pe acoperiş chibzuieşte bine până să se hotărască să mai intre pe uşă.” J.R.R. Tolkien, ”Stăpânul inelelor”, vol. II, ”Cele două turnuri”
ian. 112023
”Spre mirarea lui, se simţea istovit, dar mai uşurat, şi capul parcă i se limpezise. Orice încleştare între gânduri dispăruse. Ştia care erau temeiurile disperării, dar nu voia să asculte de ele. Voinţa sa era neclintită, numai moartea putea s-o înfrângă. Nu mai simţea nici dorinţa, nici nevoia de a dormi, ci mai curând de a sta treaz. Ştia că toate şansele şi primejdiile se îndreptau acum către un singur punct: a doua zi avea să fie ziua de pe urmă, ziua ultimului efort al dezastrului, ultima răsuflare. Dar când avea să vină? Noaptea părea fără de sfârşit şi fără de timp, minutele cădeau moarte unul după altul, adăugându-se unor ore ce nu mai treceau, fără să aducă nici o schimbare. Sam chiar se întreba dacă nu cumva începuse o a doua întunecime, nicicând altă zi să se mai nască vreodată. Într-un târziu, căută mâna lui Frodo. Era rece, tremura. […]
oct. 152022
”Numai că treaba noastră nu este să cunoaştem toate mişcările acestei lumi, ci să facem ce ne stă în putinţă ca să ajutăm evul acesta în care ne este dat să trăim, smulgând din rădăcini răul pe câmpurile pe care le cunoaştem, astfel ca aceia care vor trăi după noi să aibă o ţarină curată pe care să o poată însămânţa. Cum va fi vremea atunci, nu ne stă nouă în putinţă să hotărâm.” J.R.R. Tolkien, ”Stăpânul inelelor”, vol. III, ”Întoarcerea regelui”
apr. 222022
”Entul: Când fagu-i verde-n April şi creanga de sevă-i plină, Când soarele se joacă-n râu şi vântul fruntea ţi-alină, Când pasu-i lung şi sorbi în piept a munţilor răcoare, Întoarce-te şi spune-mi că ţara mea-i splendoare. Entsoaţa: Când în April firul de grâu răsare pe câmpii, Când în livezi se-aprind în flori ninsorile târzii, Când aerul e-nmiresmat de ploaie şi de Soare, Aici adăst şi nu mă-ntorc, căci holda mea-i splendoare. Entul: Când vine Vara peste fire în aurul de-amiază, Sub poala frunzei picotind copacii lin visează; Când bolţile sunt verzi şi reci şi vântu-i la apus . Întoarce-te, iubito! Ţinuturi ca acestea nu-s. Entsoaţa: Când vara arde-n fruct pe ram şi mura-i iar în pârg, Când spicu-i aur, pielea-i tuci şi rodu-i dus la târg, Când mierea se revarsă, măru-i greu, iar vântu-i Ia Apus, Sub Soarele de-aici adăst. Căci plaiuri ca acestea nu-s. Entul: Când urâciunea Iernii ucide […]
feb. 152022
”- Priviţi! strigă el. Pescăruşi! Zboară departe de mare. Tare mă miră păsările astea şi mă tulbură. Nu le-am ştiut niciodată în viaţa mea înainte să ajungem la Pelargir, şi acolo le-am auzit ţipând în văzduh când ne-am dus la bătălia corăbiilor. Atunci m-am oprit locului, uitând de războiul din Pământul de Mijloc; căci glasurile lor îmi vorbeau despre Mare. Marea! Vai! N-am văzut-o încă. Dar adânc în inimile tuturor celor din neamul meu sălăşluieşte dorul de Mare, pe care mai bine să nu-l stârneşti. Vai, pescăruşilor! Nu-mi voi mai găsi liniştea sub fagi sau ulmi.” J.R.R. Tolkien, ”Stăpânul inelelor”, vol. III, ”Întoarcerea regelui”
feb. 152021
”Poate că îmi stă în putere să-i vindec trupul şi s-o chem înapoi din valea întunecoasă. Dar ce va fi în ea când se va trezi: speranţă, uitare, deznădejde, asta n-am de unde să ştiu. Şi dacă va fi disperare, atunci ea va muri dacă nu va avea parte de o altă tămăduire pe care eu nu i-o pot aduce. Vai şi-amar! căci faptele ei au aşezat-o între reginele cele mărite.” J.R.R. Tolkien, ”Stăpânul inelelor”, vol. III, ”Întoarcerea regelui”