Wallflowers

”Gollum era cumplit de dezamăgit; dar Bilbo spuse repede o nouă ghicitoare, aşa că Gollum trebui să se întoarcă în barca lui, să se gândească: Fără de picioare, zace pe-un picior. Două picioare stau alături pe trei picioare, Iar patru picioare capătă şi ele câte ceva. Nu era timpul cel mai potrivit pentru ghicitoarea asta, dar Bilbo se grăbea. Gollum ar fi găsit greu răspunsul dacă ar fi fost întrebat cu altă ocazie. Dar acum când se vorbise de peşte „fără de picioare”, nu era chiar atît de greu de ghicit, şi o dată ce ştiai asta, restul era uşor. „Un peşte pe o masă mică, un om stă pe scaun la masă, iar oasele le capătă pisica”, ăsta era, bineînţeles, răspunsul şi Gollum îl dădu destul de repede.” J.R.R. Tolkien, ”Hobbitul”

”O cutie fără balamale, cheie sau capac, Comoară de aur închide ca-ntr-un sac! Pe aceasta o spuse doar ca să câştige timp, până găsea una într-adevăr grea. I se părea o ghicitoare foarte uşoară şi răsuflată, cu toate că nu folosise cuvintele obişnuite pentru această ghicitoare. Dar pentru Gollum se dovedi a fi o încuietoare periculoasă. Sîsîi către el însuşi şi nu găsi nici un răspuns; şuşoti şi mormăi cuvinte nedesluşite. După un timp îşi pierdu răbdarea. – Ei, ce e ? întrebă. Răspunsul nu e „o oală care dă în foc”, cum s-ar părea că gândeşti, după zgomotul pe care îl faci. — Mai dă-ne puţin timp, hai ssă ne mai dea puţin timp, sscumpule, ss, ss, ss. – Ei, făcu Bilbo, după ce-l lăsă un timp destul de lung, care-i răspunsul? Şi, deodată, Gollum îşi aminti cum, cândva, demult, prăda cuiburile de păsări şi cum stătea sub malul […]

”Un ochi pe-o faţă albastră Vede un ochi pe o faţă verde. „Ochiul ăla e ca mine, Spune ochiu’ntîi. Da, numai că eu sunt sus Iară el e jos.” – Ss, ss, ss, făcu Gollum. Trăise prea mult sub pământ. Începuse să uite lucrurile astea. Dar tocmai când Bilbo începea să spere că spurcăciunea nu va mai fi în stare să răspundă, Gollum răscoli amintiri foarte, foarte vechi, de pe vremea când trăia cu bunica lui într-o gaură, pe malul unui râu. Ss, ss, sscumpule! spuse, înseamnă Soarele strălucind pe părăluţele din câmp, assta însseamnă!” J.R.R. Tolkien, ”Hobbitul”

”Ajungînd pe o înălţime şi văzînd propriul lui Deal, în depărtare, se opri brusc şi spuse: Peste stînci şi pe sub pomi Şerpuiesc spre zări cărări, Lângă peşteri reci şi râuri Ce nu poposesc în mări, Peste-omăt cernut de iarnă, Şi prin florile-n cunună. Peste munţi, în clar de lună. Pe sub nori şi pe sub stele, Drumu-aleargă, nici nu-i pasă, Însă paşii drumeţiei În sfârşit mă-duc acasă. Ochii ce-au văzut măceluri Şi, în peşteri, grozăvii, Văd în fine lunci şi pomii, Amintiri ce azi sunt vii!” J.R.R. Tolkien, ”Hobbitul”

”- Ce are rădăcini, dar nimeni nu le vede, E mai înalt, cu mult, ca orişicare Şi urcă ssuss, şi tot mai ssuss, sspre sstele, El nu creşte nicicum, şi totuşi el e mare! – Asta-i uşor! spuse Bilbo. Probabil că muntele!” J.R.R. Tolkien, ”Hobbitul”

”E ciudat, dar lucrurile plăcute şi zilele fericite se povestesc într-o clipă şi nu prea merită să asculţi vorbindu-se despre ele; pe când lucrurile care te supără, care sunt pasionante sau te înspăimîntă pot alcătui o poveste bună sau, în orice caz, cer oarecare timp pentru a fi povestite.” J.R.R Tolkien, ”Hobbitul”