“Where love rules, there is no will to power, and where power predominates, love is lacking. The one is the shadow of the other.”
Carl Gustav Jung
apr. 192020
OldSkull
apr. 192020
15. Atunci Estera a răspuns lui Mardoheu:
16. „Mergi, adună pe toți Iudeii din Suza și postiți pentru mine; să nu mâncați și să nu beți trei zile, nici ziua, nici noaptea și voi posti și eu cu slujnicile mele și apoi mă voi duce la rege, deși aceasta este împotriva legii și de va fi să pier, voi pieri”.
17. Atunci s-a dus Mardoheu și a făcut cum îi poruncise Estera. El s-a rugat Domnului, pomenind toate lucrurile Domnului și zicând: „Doamne, Doamne, Împarate atotțiitorule, toți sunt în puterea Ta și nu este cine să se împotrivească Ție când vei voi să izbăvești pe Israel. Tu ai făcut cerul și pământul și toate cele minunate de sub cer. Tu ești Domnul tuturor și nu este cine să se împotrivească Ție, Doamne! Tu toate le știi Doamne, Tu știi că eu nu din mândrie, nici din trufie, nici ca să jignesc nu m-am închinat lui Aman cel mândru, căci eu cu plăcere m-aș fi apucat să sărut tălpile picioarelor lui pentru izbăvirea lui Israel. Dar eu am făcut aceasta ca să nu dau slavă oamenilor mai presus de slava lui Dumnezeu și nu m-am închinat nimănui, decât numai Ție, Domnului meu și nici nu voi face aceasta din mândrie. Și acum, Doamne Dumnezeule, Împărate, Dumnezeul lui Avraam, cruță pe poporul Tău, căci se pune la cale pieirea noastră și voiesc să piardă moștenirea Ta cea dintru început. Nu trece cu vederea partea Ta pe care ai răscumpărat-o pentru Tine din țara Egiptului. Auzi rugăciunea mea și Te milostivește spre moștenirea Ta; întoarce plânsul nostru în veselie ca, vii fiind noi, să lăudăm numele Tău, Doamne, și nu astupa gura celor ce Te preamăresc pe Tine”. Și toți Israeliții au strigat din toate puterile lor că moartea era înaintea ochilor lor. Și a alergat și Estera la Domnul, cuprinsă de groaza morții și, dezbrăcându-se de hainele slavei sale, s-a îmbrăcat în haine de deznădejde și de jale, iar în locul unsorilor celor scumpe, cu cenușă și cu țărână și-a presărat capul său; și-a smerit cumplit trupul său și tot locul împodobit altădată l-a umplut de păr smuls din capul său și, rugându-se Domnului, Dumnezeului lui Israel, a zis: „Domnul meu, numai Tu singur ești Împăratul nostru; ajută-mi mie celei singuratice și fără ajutor afară de Tine, că pieirea mea e aproape! Eu am auzit, Doamne, de la tatăl meu, în neamul meu părintesc, că Tu Ți-ai ales pe Israel din toate popoarele și pe părinții noștri din toți strămoșii lor, ca să fie moștenirea Ta veșnică și ai făcut pentru ei toate câte ai zis. Acum noi am greșit înaintea Ta și Tu ne-ai dat în mâinile vrăjmașilor noștri, pentru că am lăudat pe dumnezeii lor; drept ești Tu, Doamne! Dar ei acum nu se mai mulțumesc cu robia noastră amară, ci și-au dat mâna cu idolii lor, ca să răstoarne poruncile gurii Tale și să stârpească moștenirea Ta și să astupe gura celor ce Te slăvesc pe Tine și să stingă slava casei Tale și jertfelnicul Tău, să dezlege gura popoarelor pentru a preaslăvi pe dumnezeii lor cei mincinoși și pentru ca regele cel pământesc să fie admirat totdeauna. Nu da, Doamne, sceptrul Tău dumnezeilor celor ce nu sunt, ca să nu se bucure vrăjmașii de căderea noastră, ci întoarce uneltirea lor asupra lor înșiși, iar pe uneltitorul împotriva noastră dă-l rușinii. Adu-Ți aminte, Doamne, arată-Te nouă în vremea necazului nostru și-mi dă mie curaj. Împărate al dumnezeilor și Stăpâne a toată stăpânirea, dăruiește gurii mele cuvânt cu trecere înaintea leului acestuia și umple inima lui de ură către cel ce ne prigonește pe noi, spre pieirea lui și a celor de un gând cu el. Iar pe noi ne izbăvește cu mâna Ta și-mi ajută mie celei singure, care nu am alt ajutor decât pe Tine, Doamne; Tu ai știință de toate și cunoști că eu urăsc slava celor fără de lege și mi-e silă de patul celor netăiați împrejur și de tot cel de alt neam. De asemenea cunoști nevoia mea, că nu pot suferi semnul mândriei mele care se află pe capul meu în zilele când mă arăt, mi-e silă de el, ca de o haină întinată cu sânge și nici nu-l port când sunt singură. Roaba Ta n-a mâncat din masa lui Aman, nici n-a prețuit ospățul regesc; vin jertfit la idoli n-am băut, nici nu s-a veselit roaba Ta din vremea schimbării soartei mele și până acum decât numai de Tine, Doamne Dumnezeul lui Avraam. Dumnezeule, Cel ce ai putere peste toate, auzi glasul celor fără de nădejde și ne izbăvește din mâinile uneltitorilor de rele, scăpându-ma din frica mea”.Vechiul Testament (Estera, 4:15-17)
apr. 192020
“One thing: you have to walk, and create the way by your walking; you will not find a ready-made path. It is not so cheap, to reach to the ultimate realization of truth. You will have to create the path by walking yourself; the path is not ready-made, lying there and waiting for you. It is just like the sky: the birds fly, but they don’t leave any footprints. You cannot follow them; there are no footprints left behind.”
Osho
apr. 182020
Man becomes aware of the sacred because it manifests itself, shows itself, as something wholly different form the profane. To designate the act of manifestation of the sacred, we have proposed the term hierophany. It is a fitting term, because it does not imply anything further; it expresses no more than is implicit in its etymological content, i.e., that something sacred shows itself to us. It could be said that the history of religions — from the most primitive to the most highly developed — is constituted by a great number of hierophanies, by manifestations of sacred realities.”
Mircea Eliade, ”The Sacred and the Profane: The Nature of Religion”
apr. 182020
“It is an occult law moreover, that no man can rise superior to his individual failings without lifting, be it ever so little, the whole body of which he is an integral part. In the same way no one can sin, nor suffer the effects of sin, alone. In reality, there is no such thing as ‘separateness’ and the nearest approach to that selfish state which the laws of life permit is in the intent or motive.”
Helena Petrovna Blavatsky
apr. 182020
4. Atunci Iosafat s-a așezat cu locuința în Ierusalim și a început el să umble iarăși prin poporul său de la Beer-Seba, până la muntele lui Efraim și l-a întors la Domnul Dumnezeul părinților săi.
5. Și a așezat judecători în țară, prin toate cetățile întărite și în fiecare cetate.
6. Și a zis el judecătorilor: „Luați seama la ce veți face; să nu faceți judecată omenească, ci judecata Domnului, că la rostirea judecății El este cu voi.
7. De aceea să fiți cu frica Domnului în voi, să lucrați cu pază, căci la Domnul nu-i nici nedreptate, nici părtinire și nici daruri”.
8. Iosafat a pus și în Ierusalim pe unii din leviți, din preoți și din capii de familie, ca să facă judecata Domnului, să judece pricinile dintre Israeliții ce locuiau în Ierusalim.
9. Și iată ce porunci a dat el acestora: „Așa să lucrați, în frica Domnului, cu credință și cu inima curată!
10. La orice fel de pricini, care vor veni înaintea voastră de la frații voștri care locuiesc în cetățile lor, fie pentru vărsare de sânge, sau pentru lege și poruncă, fie pentru rânduieli și ceremonii, să-i învățați să nu facă rău, ca să nu se găsească vinovați înaintea Domnului și să nu vină mânia Lui asupra voastră și asupra fraților voștri; lucrați așa și nu veți greșiVechiul Testament (Cronici II, 19:4-10)
apr. 172020
“Şi-am lăsat vorbă în amintirea mea, măcar la soroace mai mari, universul întreg să fie dat lumii de pomană.”
Marin Sorescu
apr. 172020
1. Atunci s-a pogorât Duhul lui Dumnezeu asupra lui Azaria, fiul lui Oded,
2. Și i-a ieșit înaintea lui Asa și i-a zis: „Ascultați-mă, Asa și tot Iuda și Veniamin: Domnul este cu voi când și voi sunteți cu El. De-L veți căuta, va fi găsit de voi, iar de Îl veți părăsi, și El vă va părăsi.
3. Multe zile a fost Israel fără Dumnezeul Cel adevărat și fără de preot-învățător și fără de lege;
4. Dar când el, în strâmtorarea lui, s-a întors la Domnul Dumnezeul lui Israel și L-a căutat, El S-a lăsat găsit de ei.
5. În acele vremuri n-a avut pace, nici cel ce ieșea, nici cel ce intra, căci mari tulburări au fost între toți locuitorii țărilor;
6. Popor cu popor se lupta și cetate cu cetate, pentru că Dumnezeu îi aducea la tulburări prin tot felul de necazuri.
7. Dar voi întăriți-vă și să nu vă obosească mâinile, pentru că veți avea plată pentru faptele voastre!”
8. Când a auzit Asa cuvintele acestea și proorocia lui Azaria, fiul lui Oded, proorocul, s-a înfiripat în putere și a azvârlit idolii păgânești din toată țara lui Iuda și a lui Veniamin și din cetățile pe care le luase din muntele lui Efraim, și a înnoit jertfelnicul Domnului care era dinaintea pridvorului.Vechiul Testament (Cronici II, 15:1-8)
apr. 162020
11. Astfel a isprăvit Solomon templul Domnului și casa regelui; tot ce plănuise Solomon în inima sa să facă pentru templul Domnului și pentru casa sa, le-a isprăvit după dorință.
12. Atunci S-a arătat Domnul lui Solomon, noaptea, și i-a zis: „Am auzit ruga ta și Mi-am ales locul acesta să fie templu pentru aducerea de jertfe.
13. De voi încuia cerul și nu va fi ploaie, de voi porunci lăcustei să mănânce țara, sau voi trimite vreo boală molipsitoare asupra poporului Meu
14. Și se va smeri poporul Meu, care se numește cu numele Meu, și se vor ruga și vor căuta fața Mea, și se vor întoarce de la căile lor cele rele, atunci îi voi auzi din cer, le voi ierta păcatele lor și le voi tămădui țara.
15. Acum ochii Mei vor fi deschiși și urechile Mele vor fi cu luare-aminte la rugăciunea ce se va face în locul acesta.
16. Căci am ales acum și am sfințit templul acesta, pentru ca să fie numele Meu acolo în veci; și ochii Mei și inima Mea să fie acolo în toate zilele.Vechiul Testament (Cronici II, 7:11-16)
apr. 152020
10. Atunci a slăvit David pe Domnul înaintea a toată adunarea și a zis: „Binecuvântat ești Tu, Doamne Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac și până în veac.
11. A Ta este, Doamne, măreția și puterea și slava și biruința și strălucirea; toate câte sunt în cer și pe pământ sunt ale Tale; a Ta este, Doamne, împărăția și Tu ești mai presus de toate, ca unul ce împărățești peste toate.
12. Bogăția și slava sunt de la fața Ta și Tu domnești peste toate; în mâna Ta este tăria și puterea și în puterea Ta stă să mărești și să întărești toate.
13. Și acum dar, Dumnezeul nostru, Te slăvim pe Tine și lăudăm preaslăvit numele Tău.
14. Că cine sunt eu și cine este poporul meu, încât să avem putința de a face asemenea jertfe? Dar de la Tine sunt toate și cele primite din mâna Ta ți le-am dat Ție;
15. Căci călători suntem noi înaintea Ta și pribegi, ca toți părinții noștri; ca umbra sunt zilele noastre pe pământ și nimic nu este statornic.
16. Doamne Dumnezeul nostru, toată această mulțime de lucruri, pe care am pregătit-o noi pentru a zidi templu sfânt numelui Tău, din mâna Ta le avem și ale Tale sunt toate.
17. Știu, Dumnezeul meu, că ispitești inimile și iubești curățenia inimii! Eu din inimă curată am jertfit toate și văd acum că și poporul Tău, care se află aici, cu bucurie Îți jertfește Ție.
18. Doamne Dumnezeul lui Avraam și al lui Isaac și al lui Iacov, părinții noștri, păzește acestea în veci, această aplecare a gândurilor inimii poporului Tău și îndreaptă inimile lor către Tine.
19. Iar lui Solomon, fiul meu, dăruiește-i inimă dreaptă ca să păzească poruncile Tale, descoperirile Tale și legile Tale și să împlinească toate acestea și să înalțe clădirea pentru care am făcut pregătire”.Vechiul Testament (Cronici I, 29:10-19)
apr. 142020
”Ajungînd pe o înălţime şi văzînd propriul lui Deal, în depărtare, se opri brusc şi spuse:
Peste stînci şi pe sub pomi
Şerpuiesc spre zări cărări,
Lângă peşteri reci şi râuri
Ce nu poposesc în mări,
Peste-omăt cernut de iarnă,
Şi prin florile-n cunună.
Peste munţi, în clar de lună.
Pe sub nori şi pe sub stele,
Drumu-aleargă, nici nu-i pasă,
Însă paşii drumeţiei
În sfârşit mă-duc acasă.
Ochii ce-au văzut măceluri
Şi, în peşteri, grozăvii,
Văd în fine lunci şi pomii,
Amintiri ce azi sunt vii!”J.R.R. Tolkien, ”Hobbitul”
apr. 142020
”Când priveşti oglinda mării,
Vezi în ea
Ţărmuri verzi şi cerul serii,
Nor şi stea.
Unda-n plesnetul ei geme
Şi Eol
Sună-n papura ce freme
Barcarol.
Un minut dacă te-ai pierde,
Tu, măcar,
Sub noianul mării verde
Şi amar,
Colo-n umeda-i pustie,
Ca-n sicriu,
Te-ai simţi pe vecinicie
Mort de viu.
Vezi pe buza mea pălită
Un surâs,
Vezi pe fruntea-mi liniştită
Dulce vis,
Şi al luncei vânt de vară
Călduros
Cântă-n lira mea amară
Languros.
De-ai pătrunde c-o privire
Al meu sân,
Să vezi marea-i de mâhnire
Şi venin,
Ai cunoaşte-atuncea bine
Traiul meu:
Suflet mort, zâmbiri senine —
Iată eu.”Mihai Eminescu, ”Când privești oglinda mării”
apr. 142020
”Vai de cel ce nu ştie nici când să grăiască, nici când să tacă, dar cu mult mai vai de cel ce nu ştie nici ce să grăiască, nici ce să tacă.”
(Proverb românesc)
apr. 142020
9. Și tu, Solomon, fiul meu, cunoaște pe Dumnezeul tatălui tău și îi slujește din toată inima și din tot sufletul, căci Domnul cercetează toate inimile și cunoaște toată mișcarea gândurilor. De Îl vei căuta pe El, Îl vei găsi, iar de Îl vei părăsi și El te va părăsi.
10. Bagă de seamă însă, de vreme ce Domnul te-a ales să zidești locaș sfințeniei Lui, fii tare și fă ceea ce a rânduit El”.Vechiul Testament (Cronici I, 28:9-10)
apr. 132020
”Lysander:
Din câte ştiu, din câte-am auzit
Sau am citit vreodată în istorii,
Nicicând nu-i dat iubirii-adevărate
Să curgă lin şi fără tulburare;
Sau se ivesc nepotriviri de rang…
Hermia:
Ce chin! Cel mic legat de cel înalt!
Lysander:
Sau vârsta nu le e deopotrivă…
Hermia:
Ce trist! Bătrâni uniţi cu tinereţea!
Lysander:
Sau cei din jur în locul tău aleg…
Hermia:
Ce iad! Cu ochii altuia s-alegi!”William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”