“Între dragoste și dorință există o simbioză, ceea ce înseamnă că nu pot exista una fără cealaltă. Dorința este un dușman al mulțumirii; dorința este boala unui creier mistuit de febră. Cel care își dorește ceva este un individ bolnav, însuși verbul a dori sugerează o lipsă, un deficit, și la fel e și dorința, un deficit al creierului, o deficiență, o greșeală. Din fericire, acestea pot fi corectate.” Lauren Oliver, ”Delirium”
“Două lucruri ne trebuie pentru fericire: o dragoste și o vocație, ambele-adevărate!” Aurelian Silvestru, ”Şi tu ești singur?”
“Acolo pe pietre sau pe oasele acelea, căci nu distingeam prea bine ce erau, am zărit doi șerpi încolăciți. Poate făceau dragoste. Să vă spun drept, nu știu cum fac șerpii dragoste. Sau poate se luptau. Deodată am văzut cum un fulger negru cade prin aer chiar peste insulă și chiar peste șerpii încolăciți. Era un vultur care a înhățat unul din șerpi și s-a ridicat cu el în văzduh. Așadar, vulturul le-a întrerupt șerpilor dragostea sau lupta. Eu i-am văzut înlănțuiți, nu mă pricep să spun ce anume a fost. Dar, poate că între dragoste și luptă nu e nici o deosebire. Dragostea e luptă între două suflete și între două trupuri în care uneori nu e nici un învingător, alteori nu e nici un învins. Și, oricum, pentru unul din șerpi nu mai avea importanță diferența dintre dragoste și luptă. Pentru el totul se sfârșise. Nu va mai […]
“Ai nopți cari ţi s-aşază grele ca de plumb Pe suflet şi pe gânduri şi pe vreri, – Nopți negre-n care pieptul îți tresare de furtuni Ce nu le spui – Şi-n cari întreg trecutul ți se pare în zadar Şi orice clipă ce mai vine – de prisos…” Lucian Blaga
”Văzduhu-i aspru, greu şi argintat… Pe-ntinderea zăpezii ochii-mi lunec Şi-i totul alb şi parcă-s ruşinat Că singur eu lumina o întunec. De ce până şi-aici răsai din nou, Numele tău sunându-mi-l în minte, Tu, fată cu ochi limpezi şi prelungi, Cu frunte-atât de albă şi fierbinte? De ce prin vânturi glasul ţi-l aud Duios, dar veşnic treaz, ca în blesteme? Şi cântecul pe care l-ai cântat C-o floare scuturată prea devreme… Am fost, ştiu bine, uitător şi rău Când mă priveai cu mută-nduioşare… De-aceea azi, când te-am pierdut, nu vrei Să te îmbraci în straie de uitare? Pe-atunci puteam eu, oare, să prevăd Cu ochiul minţii aţintit în vreme Că în curând am să trăiesc dureri Banalizate-n tomuri de poeme?” Nicolae Labiș, ”Frământarea intimă” (fragment)
“Ispita lucidității care te îndeamnă să afli de ce nu te mai iubește cineva constă în faptul că ai sentimentul acut, irezistibil că, după ce vei afla, vei înceta să suferi. Poate îți spui, ai făcut vreo greșeală care se poate repeta. Poate la mijloc e o neînțelegere. Poate iubește pe altcineva. Ei da, e un pahar care trebuie băut, îl bei, te înconvoi de durere, pe urmă te redresezi.” Marin Preda
“Top 15 Things Money Can’t Buy Time. Happiness. Inner Peace. Integrity. Love. Character. Manners. Health. Respect. Morals. Trust. Patience. Class. Common sense. Dignity.” Roy T. Bennett, ”The Light in the Heart”
”One day you meet someone and for some inexplicable reason, you feel more connected to this stranger than anyone else–closer to them than your closest family. Perhaps this person carries within them an angel–one sent to you for some higher purpose; to teach you an important lesson or to keep you safe during a perilous time. What you must do is trust in them–even if they come hand in hand with pain or suffering–the reason for their presence will become clear in due time.” Though here is a word of warning–you may grow to love this person but remember they are not yours to keep. Their purpose isn’t to save you but to show you how to save yourself. And once this is fulfilled; the halo lifts and the angel leaves their body as the person exits your life. They will be a stranger to you once more.” Lang Leav, […]
”(…) câștigat cu ce să-mi cumpăr o coajă de pâine și un castravete. Pentru că, o, stăpâne al meu, soarta săracului îl silește să-i fie și foame uneori. Ci foamea, o, stăpâne al meu, nu-i atâta de grea ca umilința! Că și bogatul are parte de destule umiliri, dar nu le îndură cum le îndură săracul, care nu are nimic nici de pierdut, nici de câștigat.” ”O mie și una de nopți”
”Se schimbă ceva în momentul când decizi că ai găsit o persoană în faţa căreia eşti gata să dezvălui părţi din sufletul tău.” Anaïs Nin
“Science cannot solve the ultimate mystery of nature. And that is because, in the last analysis, we ourselves are a part of the mystery that we are trying to solve.” Max Planck, ”Where is Science Going?”
“It is impossible to trip and fall while walking slowly.” Mokokoma Mokhonoana
”Iar în Philosophia Occulta: „Vindecarea de obsesii este un act exclusiv psihic şi moral. Persoana obsedată ar trebui să se roage cu credinţă şi să practice abstinenţa; odată cu recăpătare voinţei puternice, ea va cere ca asemenea spirite să plece”.” Franz Hartman, ”Paracelsus, viața și învățătura”
”Toţi dracii începură ca-ntr-o baie De fum, ca înecaţi, prin colţuri să tuşească. Iadul se umfla de aburi de pucioasă Şi apăsarea a crescut peste măsură, Că neteda întinsa scoarţă pământească, Oricât de groasă, trebui la urmă să plesnească. Şi-acuma ai un adevăr în plisc: Ce-a fost străfund, e astăzi pisc. Învăţătură iei, din tot ce-am spus, Să-ntorci ce-i jos, s-ajungă sus. Noi cei ce slugi acolo jos am fost În liberul văzduh găsirăm rost. Vădita taină de păstrat Numai târziu s-a revelat.” Johann Wolfgang von Goethe, ”Faust”
”There is something very intimate and personal about one’s books. They reveal so much of one’s private soul.” Dion Fortune, ”The Sea Priestess”
