Wallflowers

12. Înconjuratu-m-au viței mulți, tauri grași m-au împresurat. 13. Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpește și răcnește. 14. Ca apa m-am vărsat și s-au risipit toate oasele mele. 15. Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topește în mijlocul pântecelui meu. 16. Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, și limba mea s-a lipit de cerul gurii mele și în țărâna morții m-ai coborât. 17. Că m-au înconjurat câini mulți, adunarea celor vicleni m-a împresurat. 18. Străpuns-au mâinile mele și picioarele mele. 19. Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau și se uitau la mine. 20. Împărțit-au hainele mele lorusi și pentru cămașa mea au aruncat sorți. 21. Iar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul Tău de la mine, spre sprijinul meu ia aminte. 22. Izbăvește de sabie sufletul meu și din gheara câinelui viața mea. 23. Izbăvește-mă din gura leului și din coarnele taurilor smerenia […]

1. Să te audă Domnul în ziua necazului și să te apere numele Dumnezeului lui Iacob. 2. Trimită ție ajutor din locașul Său cel sfânt și din Sion să te sprijinească pe tine. 3. Pomenească toată jertfa ta și arderea de tot a ta bineplăcută să-I fie. 4. Dea ție Domnul după inima ta și tot sfatul tău să-l plinească. 5. Bucura-ne-vom de mântuirea ta și întru numele Dumnezeului nostru ne vom mări. Plinească Domnul toate cererile tale. 6. Acum am cunoscut că a mântuit Domnul pe unsul Său, cu puterea dreptei Sale. 7. Îl va auzi pe dânsul din cerul cel sfânt al Lui. 8. Unii se laudă cu căruțele lor, alții cu caii lor, iar noi ne lăudăm cu numele Domnului Dumnezeului nostru. 9. Aceștia s-au împiedicat și au căzut, iar noi ne-am sculat și ne-am îndreptat. 10. Doamne, mântuiește pe împăratul și ne auzi pe noi, în […]

50. Viu este Domnul și binecuvântat este Dumnezeul meu, și să se înalțe Dumnezeul mântuirii mele. 51. Dumnezeule, Cel ce mi-ai dat izbânda și mi-ai supus popoarele; Izbăvitorul meu de vrăjmașii cei furioși, 52. De la cei ce se ridică împotriva mea, înalță-mă, de omul nedrept izbăvește-mă. 53. Pentru aceasta Te voi lăuda între neamuri, Doamne, și numele Tău îl voi cânta. Vechiul Testament (Psalmii, 17:50-53)

28. Cu cel cuvios, cuvios vei fi; și cu omul nevinovat, nevinovat vei fi. 29. Și cu cel ales, ales vei fi; și cu cel îndărătnic Te vei îndărătnici. 30. Că Tu pe poporul cel smerit îl vei mântui, și ochii mândrilor îi vei smeri. 31. Că Tu vei aprinde făclia mea, Doamne; Dumnezeul meu, vei lumina întunericul meu. 32. Căci cu Tine mă voi izbăvi de ispită, și cu Dumnezeul meu voi trece zidul. 33. Dumnezeul meu, fără prihană este calea Lui, cuvintele Domnului în foc lămurite; scut este tuturor celor ce nădăjduiesc în El. 34. Că cine este Dumnezeu afară de Domnul? Și cine este Dumnezeu afară de Dumnezeul nostru? Vechiul Testament (Psalmii, 17:28-34)

1. Iubi-Te-voi Doamne, vârtutea mea. Domnul este întărirea mea și scăparea mea și izbăvitorul meu, 2. Dumnezeul meu, ajutorul meu și voi nădăjdui spre Dânsul, 3. Apărătorul meu și puterea mântuirii mele și sprijinitorul meu. 4. Lăudând voi chema pe Domnul și de vrăjmașii mei mă voi izbăvi. 5. Cuprinsu-m-au durerile morții și râurile fărădelegii m-au tulburat. 6. Durerile iadului m-au înconjurat; întâmpinatu-m-au lațurile morții. 7. Și când mă necăjeau am chemat pe Domnul și către Dumnezeul meu am strigat. 8. Auzit-a din locașul Lui cel sfânt glasul meu și strigarea mea, înaintea Lui, va intra în urechile Lui. Vechiul Testament (Psalmii, 17:1-8)

7. Binecuvânta-voi pe Domnul, Cel ce m-a înțelepțit; la aceasta și noaptea mă îndeamnă inima mea. 8. Văzut-am mai înainte pe Domnul înaintea mea pururea, că de-a dreapta mea este ca să nu mă clatin. 9. Pentru aceasta s-a veselit inima mea și s-a bucurat limba mea, dar încă și trupul meu va sălășlui întru nădejde. 10. Că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tău să vadă stricăciunea. 11. Cunoscute mi-ai făcut căile vieții; umplea-mă-vei de veselie cu fața Ta, și la dreapta Ta de frumuseți veșnice mă vei sătura. Vechiul Testament (Psalmii, 15:7-11)

1. Zis-a cel nebun în inima sa: „Nu este Dumnezeu!” Stricatu-s-au oamenii și urâți s-au făcut întru îndeletnicirile lor. Nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul. 2. Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, să vadă de este cel ce înțelege, sau cel ce caută pe Dumnezeu. 3. Toți s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul. 4. Oare, nu se vor înțelepți toți cei ce lucrează fărădelegea? Cei ce mănâncă pe poporul Meu ca pâinea, pe Domnul nu L-au chemat. 5. Acolo s-au temut de frică, unde nu era frică, că Dumnezeu este cu neamul drepților. 6. Saracul nădăjduiește în Domnul și voi ați râs de nădejdea lui, zicând: Cine va da din Sion mântuire lui Israel? 7. Dar când va întoarce Domnul pe cei robiți ai poporului Său, bucura-se-va Iacob și se va veseli […]

1. Mântuiește-mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios, că s-a împuținat adevărul de la fiii oamenilor. 2. Deșertăciuni a grăit fiecare către aproapele său, buze viclene în inimă și în inimi rele au grăit. 3. Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene și limba cea plină de mândrie. 4. Pe cei ce au zis: „Cu limba noastră ne vom mări, căci buzele noastre la noi sunt; cine ne este Domn?” 5. Pentru necazul săracilor și suspinul nenorociților, acum Mă voi scula, zice Domnul; le voi aduce lor mântuirea și le voi vorbi pe față. 6. Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint lămurit în foc, curățat de pământ, curățat de șapte ori. 7. Tu, Doamne, ne vei păzi și ne vei feri de neamul acesta în veac. 8. Căci, atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni. Vechiul Testament (Psalmii, 11:1-8)