“Many people die at twenty five and aren’t buried until they are seventy five.” Benjamin Franklin
feb. 212023
feb. 202023
”N-ai nevoie de foarte multe ca să fii fericit e de-ajuns o mână de prieteni în asfințit n-ai nevoie de foarte multe ca să fii fericit e de-ajuns un cântec de-ajuns și puțin infinit. chiar dacă lumea-i un pic anormală chiar dacă anii sunt grei sau cine știe ce războinică yală nu mai suportă chei. n-ai nevoie de foarte multe ca să fii fericit e de-ajuns o mână de prieteni în asfințit n-ai nevoie de foarte multe ca să fii fericit e de-ajuns un cântec de-ajuns și puțin infinit. atâta ispită strălucitoare atâtea planuri, atâta chin iar ai uitat că lume-ai făcută din foarte puțin. n-ai nevoie de foarte multe ca să fii fericit e de-ajuns o mână de prieteni în asfințit n-ai nevoie de foarte multe ca să fii fericit e de-ajuns un cântec de-ajuns și puțin infinit”
Wendy Moten – ”So close to love”
Moten, Wendy
Comentariile sunt închise pentru Wendy Moten – ”So close to love”
feb. 202023
We were a flower That never reach full bloom We never gave our love much chance to grow Even though the feeling was wonderful We went on our separate ways And all we know It’s what we share is more than most Chorus –––- Cause we came all so very close to love But we let it slip away I always wondered why You never chose to stay So close to love Sometimes it seems like it was only yesterday I find myself dreaming of How we came all so very close to love I always remember The way you care for me Time after time my life was in despair Yet somehow I always knew you’ll be right there At times I did not have a prayer I’m sure that you and I both know Chorus –––- That we came all so very close to love But we let […]
feb. 202023
”Fără-ndoială că vă ziceţi: „Plăcerea de-a face mici răutăţi, ne fereşte să făptuim un rău mai mare”. Dar în acest domeniu nu trebuie s-agoniseşti nimic. Fapta cea rea e ca o coptură — te doare, te mănîncă, plesneşte; adică-i sinceră zicînd: sunt boală. Gândul cel josnic, însă, este un mucegai: se chir¬ceşte, se ascunde, până întregul trup e veştejit şi ros de o mulţime de mici ciuperci.” Nietzsche, ”Așa grăit-a Zarathustra”, cap. ”Despre cei milostivi”
feb. 202023
„Noi nu ne întâlnim întâmplător. Noi întâlnim doar acele persoane pe care deja le cunoaştem în subconştientul nostru.” Sigmund Freud /
feb. 202023
“To be fully seen by somebody, then, and be loved anyhow – this is a human offering that can border on miraculous.” Elizabeth Gilbert, ”Committed: A Skeptic Makes Peace with Marriage”
feb. 202023
“Ura este un acid care corodează sufletul, indiferent dacă tu ești cel ce urăște sau cel urât.” Erich Maria Remarque, ”The Night in Lisbon”
feb. 202023
”Somnul Și dacă pietrele sunt păsări dormind, lung dormind, ale unui altui aer?… Și dacă arborii soldați sunt dormind, după luptă dormind, ai altei cetăți?… Și dacă eu sunt un vis; și dacă m-ar trezi cineva spunându-mi: tu ești; apără-mă și fii.” Nichita Stănescu
feb. 202023
”Dacă cineva îţi va spune că sufletul se duce odată cu trupul şi că ce moare nu se mai întoarce niciodată, atunci să-i spui aşa: floarea se ofileşte, dar rămâne sămânţa tainică precum veşnicia vieţii.” Khalil Gibran
feb. 202023
”Toate limbile şi tainele şi toate ştiinţele n-au să fie nimic fără iubire, care e mărinimoasă, răbdătoare, care nu face rău, nu doreşte onoruri, îndură totul, crede oricui, speră mereu şi învinge.” Henryk Sienkiewicz
feb. 192023
”Totul în el tinde spre disparenţă şi disimulare. Judecata pare să-i fie rece, inflexibilă, arbitrară şi ireverenţioasă, deoarece se raportează mai puţin la obiect decît la subiect. Nu te face să simţi prin nimic că ar acorda o oarecare valoare obiectului, ci trece mereu oarecum peste şi dincolo de acesta, făcându-te să simţi superioritatea subiectului.” Carl Gustav Jung, ”Puterea sufletului” ”Despre tipurile psihologice”, cap. ”Tipul introvertit”, subcap. ”Tipul gândire introvertită”
Giuseppe Verdi – ”Sempre libera” from ”La Traviata”
Verdi, Giuseppe
Comentariile sunt închise pentru Giuseppe Verdi – ”Sempre libera” from ”La Traviata”
feb. 192023
Follie! follie! Delirio vano è questo! Povera donna, Sola Abbandonata in questo Popoloso deserto Che appellano Parigi, Che spero or più? Che far degg’io! Gioire, Di voluttà nei vortici perire. Sempre libera degg’io Folleggiar di gioia in gioia, Vò che scorra il viver mio Pei sentieri del piacer, Nasca il giorno, o il giorno muoia, Sempre lieta nè ritrovi A diletti sempre nuovi Dee volare il mio pensier. Compozitori: Giuseppe Verdi. Doar pentru utilizare non-comercială. Date de la: Musixmatch
Giuseppe Verdi – ”E strano, e strano… Follie, follie… Sempre Libera” from ”La Traviata”
Verdi, Giuseppe
Comentariile sunt închise pentru Giuseppe Verdi – ”E strano, e strano… Follie, follie… Sempre Libera” from ”La Traviata”
feb. 192023
È strano! è strano! in core Scolpiti ho quegli accenti! Saria per me sventura un serio amore? Che risolvi, o turbata anima mia? Null’uomo ancora t’accendeva O gioia Ch’io non conobbi, Essere amata amando! E sdegnarla poss’io Per l’aride follie del viver mio? Ah, fors’è lui che l’anima Solinga nè tumulti Godea sovente pingere De’ suoi colori occulti! Lui che modesto e vigile All’egre soglie ascese, E nuova febbre accese, Destandomi all’amor. A quell’amor ch’è palpito Dell’universo intero, Misterioso, altero, Croce e delizia al cor. Follie! follie delirio vano è questo! Povera donna, sola Abbandonata in questo Popoloso deserto Che appellano Parigi, Che spero or più? Che far degg’io! Gioire, Di voluttà nei vortici perire. Sempre libera degg’io Folleggiar di gioia in gioia, Vò che scorra il viver mio Pei sentieri del piacer, Nasca il giorno, o il giorno muoia, Sempre lieta nè ritrovi A diletti sempre nuovi Dee volare […]
feb. 192023
“…he asked, „Where are you today, right now?” Eagerly, I started talking about myself. However, I noticed that I was still being sidetracked from getting answers to my questions. Still, I told him about my distant and recent past and about my inexplicable depressions. He listened patiently and intently, as if he had all the time in the world, until I finished several hours later. „Very well,” he said. „But you still have not answered my question about where you are.” „Yes I did, remember? I told you how I got to where I am today: by hard work.” „Where are you?” „What do you mean, where am I?” „Where Are you?” he repeated softly. „I’m here.” „Where is here?” „In this office, in this gas station!” I was getting impatient with this game. „Where is this gas station?” „In Berkeley?” „Where is Berkeley?” „In California?” „Where is California?” „In […]
feb. 192023
“It is one of the commonest of our mistakes to consider that the limit of our power of perception is also the limit of all that there is to perceive.” Charles Webster Leadbeater
