”A călători pe mare şi a nu te teme Nici de şerpi şi nici de dragoni Iată curajul pescarilor. A călători pe pământ şi a nu te teme Nici de tigri şi nici de rinoceri Iată curajul vânătorilor. Atunci când tăişurile nude se ciocnesc A considera că moartea este ca şi viaţa Iată curajul războinicilor. A şti că eşecul îşi are destinul său Că succesul îşi are ora sa Şi a sta fără teamă în catastrofă Iată curajul înţeleptului.” (Tao în aforisme)
”Dacă trupul tău seamănă Cu o ramură de copac uscată Dacă sufletul tău seamănă Cu cenuşa stinsă, Cum ai mai putea fi atins De o catastrofă?” (Tao în aforisme)
”Cel care îl cultivă pe Tao Nu cultivă datoria şi dreptatea socială Ci-şi dezvoltă mai întâi calităţile proprii. Căci cel care îi vede pe alţii Fără a se vedea pe el însuşi, Cel care îi aude pe ceilalţi fără a se auzi pe sine, Îşi pierde claritatea viziunii Şi devine un altul Decât el însuşi.” (Tao în aforisme”
Într-o zi, când armata japoneză făcea manevre, comandanţii şi-au stabilit cartierul general în templul lui Gasan. Acesta îi spuse bucătarului: ”Să-i serveşti pe ofiţeri cu aceleaşi mâncăruri simple pe care le mâncăm şi noi”. Militarii, obişnuiţi să fie trataţi altfel, s-au supărat şi unul i-a spus lui Gasan: ”De ce nu ne tratezi cum se cuvine? Noi suntem soldaţi, ne sacrificăm viaţa pentru patrie!” Gasan îi răspunse: ”Şi noi ce suntem? Noi suntem soldaţii întregii omeniri şi ne străduim să salvăm toţi oamenii!” (Povestire Zen)
”Cel care se lasă devorat de griji se dezechilibrează grav. Teama îi paralizează acţiunea, mintea sa cuprinsă de îndoială pare că pluteşte între cer şi pământ, împărţită între emoţiile pozitive şi negative, între avantajele de obţinut şi prejudiciile de evitat. Toate acestea agitându-se în el creează o flacără devoratoare care îi distruge pacea interioară. Mintea, limpede ca şi luna, nu rezistă flăcărilor pasiunilor care te fac să-ţi pierzi controlul şi să uiţi calea justă.” (Tao în aforisme)
”Metalul şi lemnul îl pedepsesc pe om din exterior. Agitaţia şi excesul Îl pedepsesc din interior. Numai fiinţa autentică Scapă pedepselor Care vin din interior şi din exterior.” (Tao în aforisme)
”Dacă liniştea apei permite Oglindirea a tot ce se prezintă, Oare ce nu poate face cea a spiritului? Spiritul înţeleptului este liniştit, Oglindă a universului şi a fiinţelor.” (Tao înn aforisme”
Un soldat, numit Nobushige, se duse la Hakuin şi-l întrebă: ”Există cu adevărat rai şi iad?” ”Cine eşti tu?” îl întrebă Hakuin. ”Sunt un samurai.” ”Tu?” se miră Hakuin, ”ce nobil te-ar lua pe tine în garda lui? Ai o mutră de caraghios!” Soldatul se înfurie şi duse mâna la teacă, dar Hakuin continuă: ”Ai şi sabie! Pariez că-i prea tocită ca să-mi tai capul!” Nobushige trase sabia din teacă, dar Hakuin îi spuse: ”Aşa se deschid porţile infernului!” La aceste cuvinte, samuraiul, înţelegând în sfârşit pilda maestrului, puse sabia în teacă şi se înclină. ”Aşa se deschid porţile raiului”, zise atunci maestrul. (Povestire Zen)
”Dacă miza unei partide este făcută din jetoane Jucătorul se simte în largul său. Dacă miza este haina sau centura sa El se va simţi nervos. Dacă miza este aurul galben Îşi va risca toate avuţiile. Şi totuşi iscusinţa este aceeaşi Dar tulburarea îi vine din valoarea mizei.” (Tao în aforisme)
”Dintre toate instrumentele morţii Ambiţia Este cea mai nocivă. Ambiţia este cea mai ucigătoare pentru că se opune firescului. Ea forţează nota căutând să obţină cu tot dinadinsul ceea ce şi-a propus. De aceea ea este potrivnică vieţii.” (Tao în aforisme)
”Suferinţa omului provine din aceea că şi-a pierdut natura sa reală. El se identifică cu o funcţie, cu un post, cu un titlu de nobleţe, cu un rol social şi astfel îşi îngrădeşte propria-i libertate – iată ce înseamnă o răsturnare de valori.” (Tao în aforisme)