”Prostia lumii n-are margini: auzi, când valurile vieţii ne sunt potrivnice (şi adesea valurile şi le face omul), ne apucăm să-nvinuim de nenorocirile noastre soarele, luna şi stelele, ca şi cum ele ne-ar sili să fim netrebnici. Proşti prin decret ceresc; hoţi, pungaşi şi mişei prin împărăteasca poruncă a sferelor; beţivi, mincinoşi şi preacurvari prin influenţa mişcării planetelor; ca şi cum tot ce-i spurcat în noi s-ar datora unor puteri supranaturale. Dibace scuză pentru un patron de bordel, să-şi pună meseria pe seama stelei lui! Tata a intrat în conjuncţie cu mama sub coada Dragonului, şi eu m-am născut sub Ursa major; rezultă de aici că sunt rău şi iubăreţ. Zău că aş fi fost aşa, chiar dacă bastardul de mine se năştea în zodia Fecioarei.”
William Shakespeare, ”Regele Lear”
aug. 192026