”Durere şi mâhnire în lumea nesfârşită,
Cu mii de taine plină – alt lucru n-am găsit.
Ai vrut mai mult să afli, o, inimă-ostenită,
Dar astâzi, la plecare, nu ştim de ce-am venit.”Omar Khayyam, ”Nimicnicia şi absurdul vieţii” (fragment)
”Toți cei care plecarâ au adormit pe rând
În pulberea săracă a vanităţii lor.
Să bem, şi-ascultă-aicea amarul adevăr:
Tot ce-a spus fiecare, o, Saki, a fost vânt.”Omar Khayyam, ”Nimicnicia şi absurdul vieţii” (fragment)
”Un joc de şah e viaţa. Destinul singur joacă.
Iar noi suntem pionii. Vrând de urât să-i treacă,
Ne mută, ne opreşte, un timp ne mută încă
Şi apoi în cutia neantului ne-aruncă.”Omar Khayyam, ”Nimicnicia şi absurdul vieţii” (fragment)
“Gândul morții îi apărea din când în când ca o întrebare care cerea dezlegare. Moartea nu poate fi sfârșitul sfârșitului. Ar fi o absurditate. Atunci pentru ce m-am născut! Întâmplarea oarbă nu explică un necunoscut. Cel mult complică. Dincolo de moarte trebuie să fie ceva, precum și înainte de naștere trebuie să fi fost ceva. Sufletul nu poate începe și nici sfârși într-o întâmplătoare viață pământească.”
Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”
”Un punct pierdut e lumea în haosul imens
Toată ştiinţa noastră: cuvinte fără sens.
Om, pasăre şi floare sunt umbre în abis,
Zădarnic este gândul, iar existenţa – vis.”Omar Khayyam, ”Nimicnicia şi absurdul vieţii” (fragment)
“Printre marile anomalii ale lumii moderne se numără şi faptul că ştiinţa şi filosofia ne învaţă viaţa şi moartea. Gândiţi-vă o clipă la absurditatea acestui lucru: oameni care cunosc viaţa din laborator, o cunosc prin analize, îi cunosc fenomenele ei, şi oameni care gândesc asupra vieţii dintr-un cabinet, tocmai aceştia sunt chemaţi să ne înveţe cel mai esenţial şi cel mai decisiv fapt: existenţa noastră, moartea noastră. De altfel, ei nu fac decât să completeze şi să articuleze experienţele noastre negative, nefiinţa noastră.”
Mircea Eliade, ”Arta de a muri”
”Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii,
lar moartea n-o să-i schimbe rotundul şi splendoarea.
Şi nimeni nu-i să-mi spună ascunsul tâlc al spumii:
Ce sens avu venirea? Şi-acum – ce sens plecarea?”Omar Khayyam, ”Nimicnicia şi absurdul vieţii” (fragment)
“People will do anything, no matter how absurd, to avoid facing their own souls.”
Carl Gustav Jung
“Nu numai cei mai bine de 20 de ani de comunism, pe care eu îi trăisem și ei nu, dar și mecanismele lor mentale erau diferite de ale mele, eu încercam să rămân liberă prin cultură, ei credeau că distrugând cultura, devin mai liberi. Rareori în viață m-am simțit mai singura decât în acele zile, când umblam prin Paris și înțelegeam că excesul de libertate, care devenea în ultimă instanță o formă de prostie, putea fi la fel de greu de suportat și chiar la fel de periculos ca lipsa de libertate. „Lumea liberă” pe care o visam de pe malul Gulagului conținea o doză, care putea fi letală, de absurd, ca și dictatura.”
Ana Blandiana, ”Soră lume”