“It takes three to make love, not two: you, your spouse, and God. Without God people only succeed in bringing out the worst in one another. Lovers who have nothing else to do but love each other soon find there is nothing else. Without a central loyalty life is unfinished.” Fulton J. Sheen, ”Seven Words of Jesus and Mary: Lessons from Cana and Calvary”
“It does not matter how long you are spending on the earth, how much money you have gathered or how much attention you have received. It is the amount of positive vibration you have radiated in life that matters,” Amit Ray, ”Meditation: Insights and Inspirations”
“Man is a little world–a microcosm inside the great universe. Like a fetus, he is suspended, by all his three spirits, in the matrix of the macrocosmos; and while his terrestrial body is in constant sympathy with its parent earth, his astral soul lives in unison with the sidereal anima mundi. He is in it, as it is in him, for the world-pervading element fills all space, and is space itself, only shoreless and infinite. As to his third spirit, the divine, what is it but an infinitesimal ray, one of the countless radiations proceeding directly from the Highest Cause–the Spiritual Light of the World? This is the trinity of organic and inorganic nature–the spiritual and the physical, which are three in one, and of which Proclus says that ‘The first monad is the Eternal God; the second, eternity; the third, the paradigm, or pattern of the universe;’ the three […]
”Nu știu ce am, Că nu dorm când dorm Nu știu ce am, Că nu sunt treaz, Când stau de veghe. Nu știu ce am, Că nu ajung nicăieri, Când merg. Nu știu ce am, Că stând pe loc Sunt, hăt, departe. Doamne, din ce fel de humă M-ai luat în palmele tale calde Și cu ce fel de salivă Ai amestecat și-ai frământat huma-mi? De nu știu ce am Că exist, Nu știu ce am Că nu mai am nimic, Decât pe tine.” Marin Sorescu, ”Ceva ca rugăciunea”
“Love is simply creation’s greatest joy.” Hafez
”«De vrei să ştii cu de-amănunt, grăi, am să-ţi răspund de ce m-am rupt din soare şi fără frică mă pogor aci. Te teme doar de-acele lucruri care îl pierd pe om şi-şi fac din rău un ţel; de alte nu, căci nu-s vătămătoare. Pe mine Domnul m-a făcut astfel c-al vostru iad să nu mă poată-nfrânge şi nici văpaia ce ţâşneşte-n el.” Dante Alighieri, ”Divina Comedie”, ”Infernul”, Cântul II
“Nu e armă mai puternică decât inima curată.” Ioan Slavici
”Hoţii! Foc! Crimă! Asemenea lucruri nu se întîmplaseră niciodată de când se stabilise în inima Muntelui. Furia lui depăşi orice imaginaţie — era o furie dintr-acelea care nu apar decît atunci când bogătaşii, care au mai mult decît le trebuie, pierd deodată un lucru care e în posesia lor de multă vreme, dar de care n-au avut niciodată nevoie şi pe care nici nu l-au folosit, împroşcă foc (…)” J.R.R. Tolkien, ”Hobbitul”
“Believe in your infinite potential. Your only limitations are those you set upon yourself.” Roy T. Bennett, ”The Light in the Heart”
“Dumnezeul iubirii a ucis mai mulți oameni decât toți ceilalți zei împreună!” Liviu Rebreanu, ”Pădurea spânzuraţilor”
”De trei ori fericite sunt acelea Ce, stăpânind al sângelui îndemn, Urmează-alaiul sfintelor fecioare. Dar pe pământ e mult mai fericit Un trandafir ce-şi dăruie mireasma, Decât cel ce-n sihastră bucurie Trăieşte, creşte, și-apoi se usucă, Vegheat de feciorelnicii săi spini.” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”
”- Flăcăule, inima mea e mai tare decât fierul și piatra. Niciodată nu m-am lăsat înduioșat de nimic, niciodată nu m-am recunoscut învins. Dar astăzi, mă recunosc învins și nu voi mai putea despărți niciodată nici un soț de soția lui. Spunând aceasta, lacrimile îi curgeau pe obraz și, într-o clipă, se prefăcu într-un arțar înalt pe ale cărui frunze străluceau lacrimile ca niște perle de rouă. Șî Tun o luă pe Yu Hua în brațe și o duse sub arțar și atunci ramurile arțarului începură să freamăte și picăturile de rouă căzură pe trupul ei. Deodată, Yu Hua începu să vorbească și trupu-i deveni la fel de mlădios ca înainte.” ”Povestea izvorului roșu” (poveste chinezească repovestită de Eufrosina Dorobanțu)
“It would be frightening to think that in all the cosmos, which is so harmonious, so complete and equal to itself, that only human life is happening randomly, that only one’s destiny lacks meaning.” Mircea Eliade
“De tot ce se întâmplă în lume sunt şi eu vinovat. Pentru că nu sunt un om întreg, nu sunt o unitate armonioasă, sunt un ins dezaxat, fără centru. Probabil că mai sunt şi alţii, zeci de milioane, ca mine. Şi cum pentru societăţile moderne lumea înseamnă tot mai puţin Cosmos şi tot mai multă Istorie, îţi dai seama ce repercusiuni poate avea dezechilibrul acesta interior în afară de noi. Cum am putea fi creatori în Istorie noi, câteva zeci de milioane de dezechilibraţi?” Mircea Eliade, „Noaptea de Sinziene vol. 2”
“…e veselia întrupată… Dar inima ei oftează des. Așa e inima, niciodată nu se mulțumește cu ce are.” Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”