“Until you make the unconscious conscious, it will direct your life and you will call it fate.” Carl Gustav Jung
aug. 192021
Citate, poezie și literatură
aug. 192021
”(…) rece, tânăr, bătrân, mort, dincolo de moarte>, Iar dacă le ştii pe toate acestea laolaltă- – timpuri, 10-:uri, fapte, calităţi, cantităţi, atunci îl poţi înţelege pe Zeu. Dar de-ţi închizi sufletul în trup şi îl batjocoreşti, spunând : „Nu ştiu nimic; nu pot face nimic; mă tem de mare; nu mă pot căţăra la cer; nu ştiu cine sunt, nu pot spune ce voi fi” – ce legătură ai atunci cu Zeul? Căci tu nu poţi înţelege nimic din acele lucruri frumoase şi bune, ci eşti un iubitor al trupului şi al răului. Cel mai mare rău este de a nu cunoaşte Binele Zeului’: însă a putea să cunoşti Binele, să voieşti şi să nădăjduieşti este Calea cea Dreaptă, Calea proprie Binelui, amândouă ducând cu uşurinţă într-acolo-. Dacă apuci [pe Calea aceea], ea te va întâmpina pretutindeni şi pretutindeni ţi se va arăta, unde şi când nu te aştepţi: […]
aug. 182021
“Mai avem încă multe Să ne spunem, De aceea cădem Pe unde apucăm Și-ncepem lacomi Să vorbim în somn. Cu lucrurile din cameră, Ivarele, caloriferul, Cărora încă nu le-am spus Nici pe jumătate din ce-ar trebui.” Marin Sorescu
aug. 172021
”El a-nşelat sălbăticiuni şi dezlegat-a taine. Dar monştrii săi şi tainele ar trebui să şi le domesti¬cească, să le prefacă în prunci ai cerului.” Nietzsche – ”Așa grăit-a Zarathustra”, cap. ”Despre sufletele sublime”)
aug. 162021
”Şi dacă cugeti şi iei bine-aminte, ai să te vezi precum bolnava care nu-şi află pace-n patul ei fierbinte şi cată-n zvârcolire alinare.” Dante Alighieri, ”Divina Comedie”, ”Purgatoriul”, Cântul VI
aug. 142021
”Cimilituri gingaş meşteşugite! Dar n-aş putea nicicând să cred, iubite, Că spui minciuni. Te rog cu stăruinţă, Cum îi îndeamnă buna-cuviinţă Pe-o fată şi-un flăcău ca să se poarte, Întinde-ţi aşternutul mai departe.” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”
aug. 142021
“Sentimentele adevărate trebuie să reziste oricărei ispite.” Liviu Rebreanu, ”Pădurea spânzuraţilor”
aug. 122021
“Or, cine își cunoaște clipa de față, până nu devine trecut? Sensul ei total ne apare mai târziu, așa cum mergând pe un drum necunoscut, deși avem iluzia că îl cunoaștem cu fiecare pas pe care îl facem, abia uitându-ne în urmă ne dăm seama cât de drept sau de sinuos a fost…” Marin Preda, ”Viața ca o pradă”
aug. 052021
”Tot ceea ce dispare din inventarul psihologic propriu, reapare lesne sub veşmântul unui vecin ostil, care îţi stârneşte sistematic mânia şi te face agresiv. Este, incontestabil, mai bine să ştii că acest duşman înverşunat sălăşluieşte, de fapt, în propria-ţi ini¬mă.” Carl Gustav Jung
iul. 292021
”Romeo: Să mergem cât mai grabnic! Lorenzo: Mai domol! Te-mpiedici când alergi, şi calci în gol.” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
iul. 292021
”Toți cei care plecarâ au adormit pe rând În pulberea săracă a vanităţii lor. Să bem, şi-ascultă-aicea amarul adevăr: Tot ce-a spus fiecare, o, Saki, a fost vânt.” Omar Khayyam, ”Nimicnicia şi absurdul vieţii” (fragment)
iul. 212021
”Nu m-am gândit niciodată să mă însor. Nu trebuie să par mândru. Ferice de cei care, auzindu-se judecaţi, sânt în stare să se îndrepte.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
iul. 192021
“Your visions will become clear only when you can look into your own heart. Who looks outside, dreams; who looks inside, awakes.” Carl Gustav Jung
iul. 182021
”Credinţa este o stea luminoasă care îl ajută pe cercetător să dezlege misterele naturii. Trebuie să căutaţi centrul vostru de greutate în Dumnezeu şi să vă bazaţi încrederea pe o credinţă divină, sinceră, curată şi puternică, şi să-i rămâneţi credincioşi cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată simţirea şi cu tot cugetul. Dacă veţi avea o asemenea credinţă, Dumnezeu (înţelepciunea) nu vă va ascunde adevărul Lui, ci vă va dezvălui operele sale într-un mod credibil, vizibil şi consolator.” Franz Hartman, ”Paracelsus, viața și învățătura”
iul. 182021
”La cele mai bune replici ale mele Ai tuşit, Scorpie bătrână. Ele erau cheia Întregului spectacol, Le pregăteam în febră Ani în şir, Oamenii m-aşteptau cu respiraţia tăiată, Efectul trebuia să fie formidabil, Dar pe tine tocmai atunci Te îneca tusea, Scorpie bătrână. Dacă se-ntîmpla Să lipseşti odată, Începea să tuşească Scaunul pe care stătuseşi. Acum ai molipsit Toată sala, Piesa se petrece de la un cap la altul Într-o tuse măgărească… Tuşiţi, Răguşit, piţigăiat, dogit, Cu pauze, în accese, uscat, pistruiat, Ca la vocalize, ca la doctor, Tuşiţi! Credeţi că spun rolul pentru voi, Ochii mei par că se uită la voi, Când, de fapt, eu privesc peste capetele voastre Becul roşu din fundul sălii. Pentru el vorbesc, Lui îi spun sufletul meu învăţat în nopţi de insomnie, Becului roşu care arată locul pe unde, la sfîrşit, Voi trebuie să evacuaţi sala, Scorpii bătrâne.” Marin Sorescu, ”Tușiți”