“Real men don’t Lust but Love” Samuel Asumadu-Sarkodie
ian. 232023
Citate, poezie și literatură
ian. 232023
”Iata ce dilemă am Te rog ajută-mă să înţeleg: Iubirea ta e tămăduitoare Iubirea ta e o stăpână înţeleaptă Iubirea ta e luminoasă Iubirea ta e delicată Şi blândă în esenţa ei. Aş îndura cu bucurie Toată această văpaie Toată această dorinţă Tot acest pârjol Doar pentru iubirea ta. Dar dacă iubirea ta Este atât de plăcută Atunci de ce mă răneşte Atât de tare?” Jalal ad-Din Rumi, ”Am o dilemă”
ian. 232023
“You can’t build a reputation on what you are going to do.” Henry Ford
ian. 232023
”Din toate drepturile lumii Pe unul singur nu-l cedez, E strategia mea intimă Şi este singurul meu crez. Nu-l dau chiar dacă vin la mine Toate statuile călări, E dreptul meu la îndoială Şi de a pune întrebări. Nu l-a epuizat nici Hamlet, Deşi l-a folosit de-ajuns, Cred în puterea întrebării Chiar dacă nu-i găsesc răspuns. Ea mi-e religie în viaţă, Cu ea termin, cu ea încep, Eu, simplu cetăţean al lumii, Măcar atât mai am: întreb. Cu pumnii strânşi în faţa morţii La fel copiii mi-i cultiv, Ca neamul omenesc de-a pururi Să fie interogativ.” Adrian Păunescu, ”Dreptul la întrebare”
ian. 222023
”Te iubesc fără să ştiu cum, sau de când, sau de unde. Te iubesc pur şi simplu, fără complexităţi sau mândrie. Te iubesc pentru că nu ştiu altă cale. Visele nu se risipesc, dar nici nu zboară, dacă nu le dai aripi.” Pablo Neruda
ian. 222023
”Crăiasă alegându-te Îngenunchem rugându-te, Înalţă-ne, ne mântuie Din valul ce ne bântuie: Fii scut de întărire Şi zid de mântuire, Privirea-ţi adorată Asupră-ne coboară, O, Maică prea curată, Şi pururea Fecioară, Marie! Noi, ce din mila Sfântului Umbră facem pământului, Rugămu-ne-ndurărilor, Luceafărului mărilor; Ascultă-a noastre plângeri, Regină peste îngeri, Din neguri te arată, Lumină dulce clară, O, Maică prea curată Şi pururea Fecioară, Marie!” (Rugăciune de Mihai Eminescu)
ian. 202023
”Dac-ar fi să-nțeleg, când e clipa să mor, M-aş ruga la ninsori pentr-un ultim fior, M-aş ruga de ninsori să mă ningă fatal Şi să pot să ajung acest fel de final. Tot mai dor mi-e, acum, de esenţe de frig, Peste-un râu îngheţat, către lume să strig Şi să cad în zăpezi ca-ntr-o moară de foc Şi nemernicul ger să ma ardă pe loc. Deşănţatele veri sunt prea triste şi dulci, Am nevoie de frig, am nevoie de fulgi, Am nevoie să pot potoli cu ceva, Un incendiu pornit dinspre inima mea. Mă-nsoţesc, prin oraş, c-un gheţar invalid Şi călduri vor veni să ne pună la zid, Dar eu nu mai suport nici femele fierbinţi, Nici pavaje ce duc la ieşirea din minţi. Am văzut despărţiri, decorate urât, Cu satanice ploi ce plângeau şi atât Şi-am văzut şi căderi pe o pantă de schi, Unde totu-i frumos şi se […]
ian. 192023
”Ataşamentul puternic faţă de obiect, prin care se remarcă celălalt, îi lipseşte aproape cu desăvîrşire, ca de altfel, oricărui tip introvertit. Dacă obiectul este un om, acesta simte clar că, de fapt, nu e luat în considerare decît negativ, adică, în cel mai bun caz, conştientizează faptul că e de prisos, iar în cazuri mai grave, se simte de-a dreptul respins ca fiind supărător. Această relaţie negativă cu obiectul, mergînd de la indiferenţă până la respingere, e caracteristică oricărui introvertit şi face deosebit de dificilă descrierea tipului introvertit în genere.” Carl Gustav Jung, ”Puterea sufletului” ”Despre tipurile psihologice”, cap. ”Tipul introvertit”, subcap. ”Tipul gândire introvertită”
ian. 192023
”O astfel de atitudine comportă mari riscuri, căci intuitivul îşi risipeşte cu mult prea multă uşurinţă viaţa, însufleţind oameni şi lucruri, răspândind din belşug în jurul lui viaţă, viaţă pe care însă nu o trăieşte el, ci alţii. Dacă ar putea prinde rădăcini, ar primi răsplata muncii sale, dar se simte mereu îndemnat, mult prea devreme, să fugă după noi posibilităţi, părăsindu-şi câmpul abia spre a fi cules de alţii. Și, până la urmă, rămâne cu mâinile goale.” Carl Gustav Jung ”Despre tipurile psihologice”, cap. ”Tipul extravertit”, subcap. ”Tipul intuitiv extravertit”
ian. 182023
”Iar Vam străbătea în vremea aceea codri… Piatra cea netedă îi bătea pieptul şi-l îndemna la drum, aşa cum călcâiul călăreţului îndeamnă armăsarul istovit. Şi era larmă în inima lui Vam, de parcă Gurz ar fi ridicat în ea mulţime de războinici ce se luptau, răcnind şi izbindu-şi scuturile. Aşa, istovit de drumul cel lung şi de durerea şi larma pe care o purta în el, mergea Vam.” Vladimir Colin, ”Legendele țării lui Vam”
ian. 182023
”Oh do you have time to linger for just a little while out of your busy and very important day for the goldfinches that have gathered in a field of thistles for a musical battle, to see who can sing the highest note, or the lowest, or the most expressive of mirth, or the most tender? Their strong, blunt beaks drink the air as they strive melodiously not for your sake and not for mine and not for the sake of winning but for sheer delight and gratitude – believe us, they say, it is a serious thing just to be alive on this fresh morning in the broken world. I beg of you, do not walk by without pausing to attend to this rather ridiculous performance. It could mean something. It could mean everything. It could be what Rilke meant, when he wrote: You must change your life. Mary […]
Nelu Seuchea – ”Departe sunt de tine” (versuri după Mihai Eminescu)
Eminescu, Mihai, Seuchea, Nelu
Comentariile sunt închise pentru Nelu Seuchea – ”Departe sunt de tine” (versuri după Mihai Eminescu)
ian. 172023
”Departe sunt de tine și singur lângă foc, Petrec în minte viața-mi lipsită de noroc, Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit, Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit. Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri, Redeșteptând în fața-mi trecutele nimicuri; Cu degetele-i vântul lovește în feresti, Se-toarce-n gându-mi firul duioaselor povești, Ș-atuncea dinainte-mi prin ceață parcă treci, Cu ochii mari în lacrimi, cu mâni subțiri și reci; Cu brațele-amândouă de gâtul meu te-anini Și parcă-ai vrea a-mi spune ceva… apoi suspini… Eu te strâng la piept averea-mi de-amor și frumuseți, În sărutări unim noi sărmanele vieți… O! glasul amintirii rămâie pururi mut, Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut, Să uit cum dup-o clipă din brațele-mi te-ai smuls… Voi fi bătrân și singur, vei fi murit de mult!” Mihai Eminescu, ””Departe sunt de tine” (1878, 1 martie)
ian. 172023
“Don’t think there are no crocodiles because the water is calm.” (Malayan Proverb)
ian. 172023
”Hipolita: N-a spus că sunt nepricepuţi cu totul? Theseu: Vom fi cu-atât mai darnici, răsplătindu-i, De vreme ce ei nu ne dau nimic. Ne-om desfăta-ncercând să desluşim Tot ceea ce ascunde-a lor greşeală. Să preţuim doar gândul lor curat, Nu şi-mplinirea lui, stângace poate. Mă-ntâmpinau în drumurile mele Tot cărturari de seamă ce voiau Să mi se-nchine cu alese vorbe Pe care îndelung le cumpăneau; Dar îi vedeam pălind şi tremurând, Cu limba-mpleticită-n miezul vorbei, Cu glasul migălit, tăiat de spaimă, Şi pân’, la urmă, amuţind de tot, Lăsând urarea nerostită. Însă Tăcerea lor era mai grăitoare, Şi desluşeam în stânjeneala lor Mai mult decât în glasul sunător, Obişnuit cu vorbe lustruite. Iubirea mută-mi spune mult mai mult Decât sporovăiala: s-o ascult.” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”
ian. 162023
“Many a parent, sad to say, has used their child as an opportunity for them, the parent, to do, through their child, something or some of the things that they, the parent, did not do or did not do successfully.” Mokokoma Mokhonoana, ”The Use and Misuse of Children”
