”Trăiam în bulion, trăiam în fructe Trăiam în dulci latrine, duceam naive lupte Iubeam păianjeni fără ca să-mi pese, Pe tăvi dormeam alături de mari fese.. Azi sunt ca o mătase, Doar sufletul îmi lunecă prin casă Azi sunt ca o mătase, Doar sufletul îmi lunecă prin casă. Cerbi uriași cu fluturi calzi în gură Alunecă prin somn Însângerați de frăgezimea ierbii Pe lacuri mari plutesc striviți de nuferi proaspeți cerbii. Azi sunt ca o mătase. Azi sunt ca o mătase (sunt ca o mătase) x2 Doar sufletul îmi lunecă prin casă (sunt ca o mătase) x3 Azi sunt ca o mătase Doar sufletul îmi lunecă prin casă. Sunt ca o mătase x5 Sunt ca o mătase” Versuri: Emil Brumaru
”Cel care îl cultivă pe Tao Nu cultivă datoria şi dreptatea socială Ci-şi dezvoltă mai întâi calităţile proprii. Căci cel care îi vede pe alţii Fără a se vedea pe el însuşi, Cel care îi aude pe ceilalţi fără a se auzi pe sine, Îşi pierde claritatea viziunii Şi devine un altul Decât el însuşi.” (Tao în aforisme”
Adrian Beznă – ”Mi-a mai rămas”
”Mi -a mai rămas o lacrimă și atât am s-o împart cinstit cu fiecare cu prieteni și cu aceia care fără de vină poate m-au urât Mi -a mai rămas un zâmbet echivoc un fel de plictiseală emotivă pe care să-l usuc cu sugativă și să-l presar egal,din loc în loc Mi-a mai rămas un gând nefolosit e-un gând curat,cu margini șlefuite, pe care să-l spun pe negândite , un gând frumos și bun de dăruit Mi-a mai rămas un singur anotimp e alb și are gheață pe la poluri și mă gândeam să îl îndes prin goluri lăsate de iubire între timp Mi-a mai rămas o inimă în piept și îmi doream să o împart la lume dar o păstrez că-mi trebuie, anume Să am ceva cu ce sa te aștept” Versuri: Sorin Poclitaru Interpretare: Adrian Beznă
“For the unfortunate entity on that level it is indeed true that „all the earth is full of darkness and cruel habitations,” but it is darkness which radiates from within himself and causes his existence to be passed in a perpetual night of evil and horror—a very real hell, though, like all other hells, entirely of man’s own creation.” Charles Webster Leadbeater, ”The Astral Plane Its Scenery, Inhabitants and Phenomena”
„Îi îndrăgesc pe cei care pot zâmbi la necaz, care îşi adună forţele la supărare şi devin cutezători prin reflecţie. Numai minţile mici dau înapoi, în timp ce oamenii a căror inimă este fermă, şi a căror conştiinţă le aprobă purtarea îşi urmează principiile până la moarte.” Leonardo da Vinci
“Oppression is the seed of power; you will plant it against yourself” Kamaran Ihsan Salih
Ottilie (B) – ”J’arete”
Je n’ai que la peau sur les mots maudits soient ceux qui restent ancrés j’en ai plein les pattes et pas à pages ma bouche est pleine de mots qui ne savent pas quoi dire Je n’ai que la peau sur les mots je les attrape, ils vont filer et je peine à me dévoiler, en avant, en avant, hisse-et-ho, oh, hisse et ho ! Me reste la peau sur les mots et j’ai oublié mon maillot mes haillons flottent en étendard, comme une victoire j’ai froid, écaillée Et c’est couronnée de succès que je marine dans mon jus j’en ai plein le slip et, pas à page ma bouche pâteuse colle, comme les bonbons au papier comme les bonbons au papier je n’ai pas pied Je bois la ta**e et je recrache mon âme de ton hameçon se détache je me roule entre tes doigt entre tes bras, je […]
”E lucru ştiut: oricine poate stăpîni durerea afară de cel ce o are.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
”Dulce la limbă, amar la inimă.” (Proverb românesc)
“Când vrei să spui repede un lucru esențial, nu numai că îl spui dramatic, dar îl spui oarecum ridicol” Mircea Eliade
”Știința spirituală numită magie este practica legii care guvernează în interiorul omului, dar pentru a putea cunoaște și practica această lege, este necesar să pătrundă în lumea internă și să învețe în Colegiile și Universitățile sale. Pentru a putea intra în lumea internă sau invizibilă trebuie să abandonăm lumea externă, cum spune Cristosul, trebuie închise ușile externe ale încăperii pentru a-l putea vedea pe Tatăl. Toate religiile au același drum, care este meditația.” Jorge Adoun, ”Adonay (roman inițiatic al Colegiului Magilor)”
“There was not a philosopher of any notoriety who did not hold to this doctrine of metempsychosis, as taught by the Brahmans, Buddhists, and later by the Pythagoreans, in its esoteric sense, whether he expressed it more or less intelligibly. Origen and Clemens Alexandrinus, Synesius and Chalcidius, all believed in it; and the Gnostics, who are unhesitatingly proclaimed by history as a body of the most refined, learned, and enlightened men, * were all believers in metempsychosis. Socrates entertained opinions identical with those of Pythagoras; and both, as the penalty of their divine philosophy, were put to a violent death. The rabble has been the same in all ages. Materialism has been, and will ever be blind to spiritual truths. These philosophers held, with the Hindus, that God had infused into matter a portion of his own Divine Spirit, which animates and moves every particle.” Helena Petrovna Blavatsky, „Works of […]
“- O să-ți dau șah și-ți pierzi optimismul, Îmi spune el. – Nu-i nimic, glumesc eu, Fac rocada sentimentelor.” Marin Sorescu
”Şezui puţin s-ascult de-aud mişcare pe noul brâu, adusă-n zbor cu vântul, şi spre maestru slobozii-ntrebare: „Părinte drag, ce spală-aici pământul şi ce păcate pe cei morţi i-apasă? De paşii stau, nu-ţi steie-n loc cuvântul.” „Bătută-i legea care greu se lasă către iubirea de supremul bine; pe-aici dă zor lopata lenevoasă. Ascute, zise, mintea ta spre mine ca să pricepi învederat ce-oi spune şi rod s-aduni, de noaptea-n loc ne ţine. Nici ziditor şi nici făptură-n lume n-a fost, pre câte ştii, fără iubire, fie-nnăscută, fie-aleasă anume. Nicicând greşeşte cea sădită-n fire; cealaltă-n schimb dă greş când rău alege ori n-are cumpăt într-a ei pornire. Cât timp din Domnu-şi făureşte lege şi-n bunuri pământeşti e cumpătată, prilej de^pofte strâmbe nu se-alege. Dar când se-ntoarce către rău sau cată cu prea mult zel sau prea puţin spre bine, îl mânie fiii pe Cerescul tată. De aceea, zic, iubirea se cuvine să […]
”Vai, ce-ai făcut? Ce rău le-ai încurcat! Văd că pe-un alt flăcău l-ai fermecat; Şi-ai preschimbat, lipsit de iscusinţă, Statornica iubire-n necredinţă.” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”