“Symbolic thinking is not the exclusive privilege of the child, of the poet or of the unbalanced mind: it is consubstantial with human existence, it comes before language and discursive reason. The symbol reveals certain aspects of reality – the deepest aspects – which defy any other means of knowledge. Images, symbols and myths are not irresponsible creations of the psyche; they respond to a need and fulfil a function, that of bringing to light the hidden modalities of being.” Mircea Eliade, ”Images and Symbols: Studies in Religious Symbolism”
“As God creates, so man can create. Given a certain intensity of will, and the shapes created by the mind become subjective. Hallucinations, they are called, although to their creator they are real as any visible object is to any one else. Given a more intense and intelligent concentration of this will, and the form becomes concrete, visible, objective; the man has learned the secret of secrets; he is a MAGICIAN.” Helena Petrovna Blavatsky, ”Works of H. P. Blavasky 31 Illustrated Books w/ links”
“Gata, Iona? Răzbim noi cumva la lumină!” Marin Sorescu, ”Iona”
“Nu-i nimic mai iute decât gândul, iar vorba poartă gândul dintr-un om în altul.” Ioan Slavici, ”Mara”
”Şi o lupoaică numai os şi piele, muncită-n trup de mii de pofte slute, ce multe neamuri a-ndemnat la rele, sări şi ea uşoară-n pas şi iute, încât pierdui nădejdea mea cea bună de-a-ajunge-n vârf pe culmile pierdute. Şi ca şi cel ce bucuros adună, şi-apoi, de-şi pierde-avutul, mult suspină şi-amarul strâns în lacrimi şi-l răzbună, la fel pe mine sluta-n trup jivină mă-ndurera, căci mă-mpingea nevrut pe unde-n veci n-a răzbătut lumină.” Dante Alighieri, ”Divina Comedie”, ”Infernul”, Cântul I
”Trezeşte duhul viu al veseliei Şi dă tristeţea-n seama-ngropăciunii: Nu-i oaspe potrivit serbării noastre.” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”
“Apoi toate gândurile îi pieriră și sufletul rămase gol în fața ei. Numai pe ea o mai vedea, parcă ar fi dispărut lumea întreagă.” Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”
“Farmecul unei fiinţe străine pe care o iubim întâia oară e farmecul primordial la care ar trebui să ne oprim. E cel pur, numai el ne redă o libertate despre care nu ştiam că e prizoniera unei melancolii adânci, a cărei euforie ne poate chiar face să ne credem fericiţi…” Marin Preda, ”Cel mai iubit dintre pământeni”
”Căci bănuiesc entuziasmul nostru pedagogic con¬temporan de rea credinţă: se vorbeşte de copil, dar e vorba de fapt de copilul din adult. Căci în adult se ascunde un copil, un copil veşnic , aflat mereu în devenire, niciodată împlinit, ivind o statornică nevoie de îngrijire, atenţie şi educaţie. Este acea parte a personalităţii umane care doreşte să se dezvolte spre a-şi atinge deplinătatea. Dar deplinătatea aceasta e departe de omul vre¬murilor noastre, ca cerul de pămînt.” Carl Gustav Jung, ”Psihologie individuală și socială”
”Cât timp voi încerca să umplu cu pietre marea nesfârşită? Dispreţuiesc şi libertinii, dar şi credinţa ipocrită. Voi merge-n Rai sau în Gheenă? Dar mai întâi e-adevărat C-aceste stranii ţări există? Care din voi le-a vizitat?” Omar Khayyam, ”Incertitudinile credinței” (fragment)
„Tristeţea se poate descurca şi singură, dar ca să fie ea însăşi, bucuria are neapărată nevoie să fie împărtăşită cu cineva.” Mark Twain
”Menirea vieții tale este să te cauți pe tine însuți.” Mihai Eminescu