”Nu-i nici un om pe care absenţa Ta nu-l doare, Pe toţi iluminații i-ncântă-a Ta splendoare. Deşi spre om privirea-Ţi nu vrea să se încline, Nu-i nimeni să nu fie preocupat de Tine.” Omar Khayyam, ”Incertitudinile credinței” (fragment)
”Faptul remarcabil era că eu reprezentam acum omul interior, ca şi cum ar fi fost vorba de un altul decât eu însumi, salutam gândurile mele, speriindu-le, ale mele res memoriae, acuzând o altă fiinţă, în aşa fel încât totul era inversat; eu reprezint pe cineva care se opune altuia, sau omul interior; căci eu m-am rugat lui Dumnezeu ca să nu fiu al meu, dar ca Dumnezeu să-mi dea graţia de a mă lăsa să devin al Lui.” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de vise”
”Toată ziua am fost într-o dublă gândire care voia să distrugă spiritualul prin calomnie, ca să zicem aşa, astfel încât găseam ispita extrem de puternică. Prin graţia spiritului, am fost dus să-mi fixez gândurile pe un arbore, priveam crucea lui Hristos şi crucificarea lui Hristos: cât timp am făcut aceasta, celelalte gânduri căzură de la sine. Urmai acelaşi gând atât de puternic încât gândeam să-l pun pe cruce pe Ispititor şi să-l alung, căci eram liber într-o clipă: apoi a trebuit să-mi fixez gândurile foarte ferm pe asta deoarece, cum lăsam puţin libere gândurile şi viziunea mea interioară, cădeam în gânduri ispititoare. Dumnezeu să fie lăudat, El care mi-a dat această armă! Dumnezeu în graţia Sa să mă ţină astfel ca eu să am continuu în faţa ochilor mei pe Mântuitorul meu crucificat, căci nu îndrăznesc să-L văd pe Iisus al meu, aşa cum L-am văzut, căci sunt un nevrednic […]
“All I have seen teaches me to trust the Creator for all I have not seen.” Ralph Waldo Emerson
”Eram în mod continuu în luptă contra gândurilor duble, care se luptau între ele. Te implor, o, Dumnezeule Atotputernic, să primeşti graţia ca eu să fiu al Tău şi nu al meu. Iartămă dacă am spus că sunt al Tău şi nu al meu, aceasta nu-mi aparţine, aceasta aparţine lui Dumnezeu, mă rog pentru graţia de a putea fi al Tău şi să nu fiu abandonat mie însumi.” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de vise”
“Never be afraid to trust an unknown future to a known God.” Corrie ten Boom
”Da, am remarcat, de asemenea, că toată voinţa, pe care am primit-o şi e reglată prin corp şi conduce gândurile noastre, se opune spiritului; ceea ce face ca noi să fim în luptă continuă şi ca noi, să nu putem în nici un fel să ne unim cu spiritul altfel decât prin graţia care ni se dă, şi prin care suntem ca morţi pentru tot ce e bun, dar pentru ce e rău suntem noi înşine stăpâni. Căci trebuie să ne considerăm mereu vinovaţi de păcate nenumărate, întrucât Domnul Dumnezeu ştie tot, şi noi ştim puţine lucruri despre păcatele care se produc numai şi numai în gânduri; şi numai cele din fapte, atunci când noi suntem convinşi de ele.” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de vise”
“God will not look you over for medals, degrees or diplomas but for scars.” Elbert Hubbard
”Apoi, descopeream în mine, cum poate şi în punctul 3 al visului, că în toată gândirea, chiar şi în cea pe care o credem aproape curată, pătrunde infinit de mult păcat şi impuritate, precum şi în dorinţa noastră ce merge din corp în gânduri, din care provin rădăcini foarte adânci; cu toate că gândirea pare curată, ea se bazează totuşi pe faptul că noi înţelegem aceasta prin frică, prin ipocrizie şi multe alte lucruri, pe care le putem descoperi, de asemenea, mai mult sau mai puţin prin reflecţie, în aşa fel încât e mai puţin posibil de a ne elibera de păcat, întrucât nu e gând care să nu fie amestecat cu impuritate; astfel e mai bine să crezi în fiecare oră, în fiecare clipă că meriţi pedepsele infernului, pentru că mila şi graţia lui Dumnezeu, care sunt în Iisus Hristos, se înduplecă să vadă asta.” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de […]
”Toată dimineaţa am fost în obişnuitul meu statu iucunditatis internae, totuşi cu o tulburare în plus, despre care gândeam că provine de la forţa spiritului şi de la nevrednicia mea. M-am pus până la urmă să gândesc, cu ajutorul lui Dumnezeu, că trebuie să fiu mulţumit cu tot ceea ce îi este plăcut Lui, căci aceasta îi aparţine, şi că nu poţi rezista spiritului când primeşti de la Dumnezeu asigurarea că e graţia Sa, că ea acţionează pentru cel mai mare bine al nostru; căci cum noi suntem ai Lui, trebuie să fim mulţumiţi cu ceea ce îi e plăcut Lui să facă cu ceea ce-i aparţine; totuşi trebuie să ne rugăm Domnului Nostru, căci aceasta nu e pentru nimic în lume în puterea noastră. El mi-a dăruit graţia sa întru aceasta, şi foloseam cât se poate de puţin gândurile mele, dar voiam să înţeleg de ce lucrurile stau aşa; […]
”în cel răstimp al tânărului an când soarele sub Urnă se-ncălzeşte, iar nopţile ajung către liman şi când pe şesuri bruma zugrăveşte icoana mândra-a dalbei ei surate, pe scurt răstimp, căci peana-i se toceşte, pălmaşul bietu-n zori, pe nemâncate, se uită-afară şi, cuprins de groază, când vede câmpu-albit pe jumătate se-ntoarce-n casă, plânge şi oftează şi dă mâhnit din colţ în colţ, pierdut, până ce-apoi la chip se luminează când vede câmpul iarăşi prefăcut; şi luându-şi bâta,-alungă din poiată şi oi şi capre-afară la păscut.” Dante Alighieri, ”Divina Comedie”, ”Infernul”, Cântul XXIV
“I had another reason for seeking Him, for trying to espy His face, a professional one. God and literature are conflated in my mind. Why this is, I’m not sure. Perhaps because great books seem heavensent. Perhaps because I know that each nove is a puny but very valiant attempt at godlike behavior. Perhaps because there is no difference between the finest poetry and most transcendent mysticism. Perhaps because writers like Thomas Merton, who are able to enter the realm of the spirit and come away with fine, lucid prose. Perhaps because of more secular writers, like John Steinbeck, whose every passage, it seems to me, peals with religiousity and faith. It once occured to me that literature — all art really — is either talking to people about God, or talking to God about people.” Paul Quarrington, ”The Boy on the Back of the Turtle: Seeking God, Quince Marmalade, […]
”După ce m-am trezit, am căzut pe gânduri dacă toate acestea nu puteau să fie nişte himere; atunci vedeam cum credinţa mea se clatină, dar m-am rugat cu mâinile împreunate: trebuie să mă întăresc în credinţa mea, lucru care se produse imediat. Îmi veniră, de asemenea, gânduri despre nevrednicia mea în faţa altora; m-am rugat, în acelaşi fel, şi acestea dispărură imediat; dacă Domnul Nostru înlătură cât de puţin Mâna Sa de pe cineva, acela e în afara dreptei căi şi a credinţei înseşi, după cum atât de vizibil s-a întâmplat cu mine.” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de vise”
”Răbdarea silnică, mânia oarbă Se-nfruntă şi în sânge-ncep să fiarbă. Mă duc. Însă mânia-n astă seară Înăbuşită, fi-va fiere-amară.” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
“Before you have faith you must believe, and before you believe there must be evidence of some sort to persuade the mind. Faith is remembering that evidence and holding to it against all that seems to challenge or contradict it.” John Christopher, ”The Prince in Waiting”
”Aveam atât de multă graţie a Domnului încât, atunci când voiam să hotărăsc să-mi ţin gândurile în puritate, descopeream că aveam o bucurie intimă, totuşi cu o suferinţă în corp, care nu putea să suporte beatitudinea sufletelor celeste, fiindcă mă lăsam cu toată umilinţa în graţia lui Dumnezeu ca el să facă ce vrea din mine după bunul său plac. Dumnezeu să-mi dea umilinţă, cum eu văd slăbiciunea mea, impuritatea mea şi nevrednicia mea!” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de vise”
”Vedeam o librărie, gândeam imediat că lucrul meu va face mai mult decât lucrul altora, dar mi-am schimbat părerea imediat, căci unul serveşte pe altul, şi Domnul Nostru are mii şi mii de căi pentru a pregăti pe cineva, încât trebuie lăsată fiecărei cărţi valoarea sa, ca un medium proximum sau remotum, după gradul de inteligenţă al fiecăruia. Totuşi, orgoliul ar fi vrut să se manifeste pe loc, Dumnezeu să-l ghideze, el care deţine puterea în mâinile sale.” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de vise”
”Ceea ce pot să mărturisesc, deci, e că această întristare sau mélancolie care vine dintr-o lipsă de soutien este în cel mai rău grad corporală şi nu se echivalează în nimic cu altceva. Dar că forţa spiritului este în unul, nu se poate şti nimic cum e în altul, căci poate să pară că altul e puternic din punct de vedere corporal; totuşi, toate astea sunt lucruri în care nu intru.” Emanuel Swedenborg, ”Cartea de vise”
”Revăd din nou poiana primei amintiri — Copilul care am fost eu spre mine vine, Vorbeşte rar muşcându-şi buzele subţiri… — Îmi placi. Dar eu am să devin mai bun ca tine. Şi mă priveşte cu o candidă trufie, În jur se leagănă-al pădurii verde cerc, Mă simt pătruns de-o-nlăcrămată duioşie — Copil prostuţ, tu oare crezi că eu nu-ncerc?” Nicolae Labiș, ”Poiana primei amintiri”
“Let us keep in mind that we do not have to go to the scriptures inorder to approach God. We do not have to find the right scripture inorder to talk to God”.” Thurman L Faison, ”To The Spiritually Inclined”
