18. Iar poporului spune-i: Să vă curățiți pentru ziua de mâine și veți avea carne, deoarece ați plâns în auzul Domnului și ați zis: Cine ne va hrăni cu carne? Că ne era bine în Egipt; că are să vă dea Domnul carne să mâncați și veți mânca;
19. Și veți mânca nu numai o zi, nici numai două sau cinci zile, nici numai zece sau douăzeci de zile,
20. Ci o lună întreagă veți mânca până vă va da pe nas și vă veți scârbi de ea, pentru că ați disprețuit pe Domnul, Care este între voi, și v-ați plâns înaintea Lui și ați zis: La ce trebuia să ieșim noi din Egipt?”
21. Apoi a zis Moise: „În poporul acesta, în care mă aflu, sunt șase sute de mii de pedeștri și Tu zici: Am să le dau carne să mănânce și vor mânca o lună de zile!
22. Li se vor tăia, oare, toate oile și toți boii, ca să le ajungă? Sau tot peștele mării li se va aduna, ca să-i îndestuleze?”
23. Zis-a Domnul către Moise: „Dar, oare, mâna Domnului e scurtă? Acum vei vedea de se va împlini sau nu cuvântul Meu”.
24. Să te binecuvânteze Domnul și să te păzească!
25. Să caute Domnul asupra ta cu fața veselă și să te miluiască!
26. Să-Și întoarcă Domnul fala Sa către tine și să-li dăruiască pace!
”După ce Filomena își isprăvi cântărea, regina, amintindu-și că ziua următoare era o vineri, se întoarse către supușii ei și le zise cu glas dulce:
– După cum știți, nobile doamne și tineri cavaleri, mâine e ziua închinată Domnului nostru Isus Cristos și patimilor sale; or, azi o săptămână, dacă v-aduceți bine aminte, am preamărit această zi și ziua următoare, oprindu-ne cu povestitul. De aceea, urmând pilda Neifilei, cred c-ar fi bine să ne oprim și de-astă dată și să încercăm a ne aminti câte s-au săvârșit pe vremuri spre mântuirea noastră în aste sfinte zile.
Toți ascultară cu plăcere vorbele pline de evlavie ale reginei lor și apoi, la îndemnul ei, cum noaptea se scursese pe jumătate aproape, se duseră să se odihnească.”
27. Dacă nici după aceasta nu Mă veți asculta și veți păși împotriva Mea,
28. Atunci și Eu cu mânie voi veni asupra voastră și vă voi pedepsi înșeptit pentru păcatele voastre;
29. Veți mânca din carnea fiilor voștri și din carnea fiicelor voastre.
30. Dărâma-voi înălțimile voastre și voi strica stâlpii voștri; trupurile voastre le voi prăbuși sub dărămaturile idolilor voștri și se va scârbi sufletul Meu de voi.
31. Orașele voastre le voi preface în ruine, voi pustii locașurile voastre cele sfinte și nu voi mirosi miresmele plăcute ale jertfelor voastre.
32. Pustii-voi pământul vostru așa încât să se mire de el vrăjmașii voștri care se vor așeza pe el;
33. Iar pe voi vă voi risipi printre popoare; în urma voastră Îmi voi ridica sabia și va fi pământul vostru pustiu și orașele voastre dărămate.
34. Atunci pământul se va bucura de odihnele sale în zilele pustiirii lui; când voi veți fi în pământul vrăjmașilor voștri, atunci pământul vostru se va odihni și se va bucura de odihna lui.
35. În toate zilele pustiirii lui el se va odihni cât nu s-a odihnit în zilele de odihnă ale voastre, când locuiați voi în el.
36. Celor ce vor rămâne dintre voi le voi trimite în inimi frica în pământul vrăjmașilor lor; până și freamătul frunzei ce se clatină îi va pune pe fugă și vor fugi ca de sabie și vor cădea când nimeni nu-i va alunga.
37. Se vor călca unul pe altul, ca cei ce fug de sabie, când nimeni nu-i va urmări și nu veți avea putere să vă împotriviți vrăjmașilor voștri.
38. Veți pieri printre popoare și vă va înghiți pământul vrăjmașilor voștri.
39. Iar cei ce vor rămâne din voi se vor usca pentru păcatele lor în pământurile vrăjmașilor. voștri, se vor usca și pentru păcatele părinților lor.
40. Atunci își vor mărturisi fărădelegile lor și fărădelegile părinților lor, cum au săvârșit ei nelegiuiri împotriva Mea și au pășit împotriva Mea.
41. Pentru care și Eu am venit cu mânie asupra lor și i-am adus în pământul vrăjmașilor lor; atunci se va supune inima lor cea netăiată împrejur și vor suferi ei pentru nelegiuirile lor.
”Ferice ele femei! Altfel, le-ar fi otrăvit un îndrăgostit primejdios. Trebuie să-i mulţumesc lui Dumnezeu şi inimii mele de gheaţă că în privinţa asta semăn cu dumneata. Prefer să-mi aud câinele lătrând la o cioară decît pe un bărbat făcându-mi jurăminte de dragoste.”
”De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi?
De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi?
De ce dorm, îngrămădite între galbenele file,
Iambii suitori, troheii, săltăreţele dactile?
Dacă tu ştiai problema astei vieţi cu care lupt,
Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt,
Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă
A turna în formă nouă limba veche şi-nţeleaptă?
Acea tainică simţire, care doarme-n a ta harfă,
În cuplete de teatru s-o desfaci ca pe o marfă,
Când cu sete cauţi forma ce să poată să te-ncapă,
Să le scrii, cum cere lumea, vro istorie pe apă?
Însă tu îmi vei răspunde că e bine ca în lume
Prin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume,
Să-mi atrag luare-aminte a bărbaţilor din ţară,
Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară,
Şi dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte.—
Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai nainte;”
23. Dacă nici după aceasta nu vă veți îndrepta, împotrivindu-vă Mie,
24. Atunci și Eu voi veni cu mânie asupra voastră și vă voi lovi înșeptit pentru păcatele voastre.
25. Voi aduce asupra voastră sabie răzbunătoare, ca să răzbune legământul Meu. Iar dacă vă veți ascunde în orașele voastre, voi trimite asupra voastră molimă și veți fi dați în mâinile vrăjmașului.
26. Pâinea, care vă hrănește, o voi lua de la voi; zece femei vor coace pâine pentru voi într-un cuptor și vor da pâinea voastră cu cântarul și veți mânca și nu vă veți sătura.
“Science is not only compatible with spirituality; it is a profound source of spirituality. When we recognize our place in an immensity of light-years and in the passage of ages, when we grasp the intricacy, beauty, and subtlety of life, then that soaring feeling, that sense of elation and humility combined, is surely spiritual. So are our emotions in the presence of great art or music or literature, or acts of exemplary selfless courage such as those of Mohandas Gandhi or Martin Luther King, Jr. The notion that science and spirituality are somehow mutually exclusive does a disservice to both.”
Carl Sagan, ”The Demon-Haunted World: Science as a Candle in the Dark”
”Şi d’Artagnan se bătu râzând peste buzunare, descope¬rindu şi în faţa lui Colbert treizeci şi doi de dinţi albi şi puternici, ca dinţii unui om de douăzeci şi cinci de ani, dinţi ce păreau să spună: „Dă-ne treizeci şi doi de mici Colberţi, şi-i vom păpa cu o mare poftă„.
Şarpele e tot aşa de îndrăzneţ ca şi leul, uliul tot aşa de curajos ca şi vulturul, asta nu se poate contesta. Dar până şi animalele ce se numesc fricoase sunt cutezătoare atunci când e vorba să se apere. Colbert nu se sperie de cei treizeci şi doi de dinţi ai lui d’Artagnan.”
“Virtue and wisdom are sublime things, but if they create pride and a consciousness of separateness from the rest of humanity, they are only the snakes of self reappearing in a finer form.”
21. Dacă și după acestea veți umbla împotriva Mea și nu veți vrea să Mă ascultați, atunci vă voi adăuga lovituri înșeptit pentru păcatele voastre;
22. Voi trimite asupra voastră fiarele câmpului, care vă vor lipsi de copii; vor prăpădi vitele voastre și pe voi vă voi împuțina așa, încât se vor pustii drumurile voastre.
Simon & GarfunkelComentariile sunt închise pentru Simon & Garfunkel – ”The Sound of Silence”
feb.172020
”Sound of silence” (versuri/lyrics)
Melodie de: Simon & Garfunkel
Hello, darkness, my old friend
I’ve come to talk with you again
Because a vision softly creeping
Left its seeds while I was sleeping
And the vision that was planted in my brain
Still remains
Within the sound of silence
In restless dreams I walked alone
Narrow streets of cobblestone
‘Neath the halo of a street lamp
I turned my collar to the cold and damp
When my eyes were stabbed by the flash of a neon light
That split the night
And touched the sound of silence
And in the naked light I saw
Ten thousand people, maybe more
People talking without speaking
People hearing without listening
People writing songs that voices never share
And no one dare
Disturb the sound of silence
„Fools,” said I, „You do not know
Silence, like a cancer, grows
Hear my words that I might teach you
Take my arms that I might reach you”
But my words like silent raindrops fell
And echoed in the wells of silence
And the people bowed and prayed
To the neon god they made
And the sign flashed out its warning
In the words that it was forming
And the sign said
„The words of the prophets are written on the subway walls
And tenement halls
And whispered in the sound
Of silence
Date de la: azlyrics.com
**********
Traducere aproximativă în limba română (cu Google Translate):
Salut, întuneric, vechiul meu prieten
Am venit să vorbesc din nou cu tine
Pentru că o viziune care se târa ușor
Și-a lăsat semințele în timp ce dormeam
Și viziunea care a fost plantată în creierul meu
Încă rămâne
În sunetul tăcerii
În vise neliniștite am mers singur
Pe străzi înguste pavate cu piatră cubică
Sub aureola unui felinar
Mi-am întors gulerul spre frig și umezeală
Când ochii mi-au fost înjunghiați de sclipirea unei lumini de neon
Care a despicat noaptea
Și a atins sunetul tăcerii
Și în lumina goală am văzut
Zece mii de oameni, poate mai mulți
Oameni vorbind fără să vorbească
Oameni auzind fără să asculte
Oameni scriind cântece pe care vocile nu le împărtășesc niciodată
Și nimeni nu îndrăznește
Să tulbure sunetul tăcerii
„Proștilor”, am spus eu, „Nu știți
Tăcerea, ca un cancer, crește
Ascultați cuvintele mele ca să vă pot învăța
Luați-mi brațele ca să vă pot ajunge”
Dar cuvintele mele, ca niște picături de ploaie tăcute, au căzut
Și au răsunat în fântânila tăcerii
Și oamenii s-au închinat și s-au rugat
Zeului neonului au făcut
Și semnul și-a afișat avertismentul
În cuvintele pe care le forma
Și semnul spunea
„Cuvintele profeților sunt scrise pe pereții metroului
Și pe holurile blocurilor
Și șoptite în sunetul
Tăcerii
