31. Când cineva va greși împotriva aproapelui său și i se va cere jurământ ca să jure și pentru jurământ ei vor veni înaintea jertfelnicului Tău la templul acesta, 32. Atunci Tu să asculți din cer și să faci judecată robilor Tăi, să osândești pe cel vinovat, întorcându-i în capul lui fapta lui, și să scapi pe cel drept, dându-i după dreptatea lui! Vechiul Testament (Regi III, 8:31-32)
I. Vechiul Testament
27. Oare adevărat să fie că Domnul va locui cu oamenii pe pământ? Cerul și cerul cerurilor nu Te încap, cu atât mai puțin acest templu pe care l-am zidit numelui Tău; 28. Însă caută la rugăciunea robului Tău și la cererea lui, Doamne Dumnezeul meu! Ascultă strigarea și rugăciunea lui cu care se roagă astăzi; 29. Să-ți fie ochii Tăi deschiși ziua și noaptea la templul acesta, la acest loc, pentru care Tu ai zis: „Numele Meu va fi acolo”; să asculți strigarea și rugăciunea cu care robul Tău se va ruga în locul acesta. 30. Să asculți rugăciunea robului Tău și a poporului Tău, Israel, când ei se vor ruga în locul acesta; să asculți din locul șederii Tale cel din ceruri, să asculți și să miluiești. Vechiul Testament (Regi III, 8:27-30)
16. Atunci au venit două femei desfrânate la rege și au stat înaintea lui. 17. Și a zis una din femei: „Rogu-mă, domnul meu, noi trăim într-o casă; și eu am născut la ea, în casa aceea. 18. A treia zi după ce am născut eu, a născut și această femeie și eram împreună și nu era nimeni străin cu noi în casă, afară de noi amândouă. 19. Însă noaptea a muțit fiul acestei femei, căci a adormit peste el. 20. Și s-a sculat ea pe la miezul nopții și mi-a luat pe fiul meu de lângă mine, când eu, roaba ta, dormeam și l-a pus la pieptul ei; iar pe fiul ei cel mort l-a pus la pieptul meu. 21. Dimineața când m-am sculat ca să-mi alăptez fiul, iată, el era mort; iar când m-am uitat la el mai bine dimineața, acesta nu era fiul meu, pe care-l născusem”. […]
3. Și Solomon, care iubea pe Domnul, purtându-se după legea tatălui său, a adus și el jertfe și tămâieri pe înălțimi. 4. Deci s-a sculat și el și s-a dus la Ghibeon, ca să aducă jertfe acolo, căci acolo era cea mai mare înălțime. O mie de jertfe pentru ardere de tot a adus Solomon pe acel jertfelnic. 5. La Ghibeon însă S-a arătat Domnul lui Solomon noaptea în vis și a zis: „Cere ce vrei să-ți dau!” 6. Și a zis Solomon: „Tu ai făcut cu robul Tău David, tatăl meu, mare milă; și, pentru că el s-a purtat cu vrednicie și cu dreptate și inima curată înaintea Ta, nu ți-ai luat această milă mare de la el; și i-ai dăruit fiu pe tronul lui, precum și este aceasta astăzi. 7. Și acum Tu, Doamne Dumnezeul meu, ai pus pe robul Tău rege în locul lui David, tatăl meu; […]
1. Atunci a cântat David cântarea aceasta Domnului, în ziua când Domnul l-a izbăvit de toți vrăjmașii lui și din mâinile lui Saul, și a zis: 2. „Domnul este întărirea mea, scăparea mea și izbăvitorul meu. 3. Dumnezeu este stânca mea cea de scăpare, Scutul meu și puterea cea mântuitoare, Adăpostul meu cel tare și scăparea mea! Mântuitorul meu, din necaz m-ai izbăvit! 4. Pe Domnul Cel vrednic de laudă L-am chemat Și de vrăjmașii mei am fost izbăvit. 5. Valurile morții mă-mpresuraseră Și eram potopit de șuvoaiele răutății; 6. Lanțurile iadului mă încătușaseră și eram prins în lanțurile morții. 7. Dar în necazul meu am chemat pe Domnul, Strigăt am înălțat către Dumnezeul meu Și El mi-a auzit glasul din locașul Său Și strigătul meu a ajuns la urechile Lui. 8. Atunci s-a clătinat și s-a cutremurat pământul, Și temeliile cerurilor s-au zguduit, Pentru că Se mâniase Domnul! 9. […]
27. De vreme ce Tu, Doamne Savaot, Dumnezeul lui Israel, ai descoperit robului Tău, zicând: „Îți voi face casă”, apoi robul Tău și-a gătit inima sa, ca să se roage ție cu această rugăciune. 28. Deci, Doamne Dumnezeul meu, Tu ești Dumnezeu și cuvintele Tale sunt neschimbate și Tu ai vestit robului Tău un astfel de bine. 29. Începe acum și binecuvântează casa robului Tău, ca să fie ea veșnic înaintea feței Tale, căci Tu, Doamne Dumnezeule, ai vestit aceasta, și, prin binecuvântarea Ta, se va face casa robului Tău binecuvântată, ca să fie înaintea Ta în veci”. Vechiul Testament (Regi II, 7:27-29)
4. Și a făcut Samuel așa, cum i-a spus Domnul. Și când a sosit el la Betleem, bătrânii poporului, tremurând, i-au ieșit în întâmpinare și au zis: „Cu pace este venirea ta, văzătorule?” 5. Iar el a răspuns: „Cu pace. Am venit să aduc jertfă Domnului; sfințiți-vă și veniți cu mine să aducem jertfă!” Și a sfințit pe Iesei și pe fiii lui și i-a chemat la jertfă. 6. Iar după ce au venit ei, văzând el pe Eliab, a zis: „De bună seamă, acesta este înaintea Domnului unsul Lui”. 7. Dar Domnul a zis către Samuel: „Nu te uita la înfățișarea lui și la înălțimea staturii lui; Eu nu Mă uit ca omul; căci omul se uită la față, iar Domnul se uită la inimă”. Vechiul Testament (Regi I, 16:4-7)
1. S-a rugat deci Ana și a zis: „Bucuratu-s-a inima mea întru Domnul, înălțată a fost fruntea mea de Domnul Dumnezeul meu și gura mea s-a deschis larg asupra vrăjmașilor mei, căci m-am bucurat de izbăvirea Ta. 2. Nimeni nu este sfânt ca Domnul, căci nu e altul afară de Tine; și nimeni nu e puternic ca Dumnezeul nostru. 3. Nu vă lăudați și cuvinte trufașe să nu iasă din gura voastră, căci Domnul este Dumnezeul a toată cunoștința și lucrurile la Dânsul sunt cântărite. 4. Arcul celor puternici s-a frânt, iar cei slabi s-au încins cu putere. 5. Cei sătui vor munci pentru pâine, iar cei flămânzi nu vor mai avea foame. Cea stearpă va naște de șapte ori, iar cea cu copii mulți va fi neputincioasă. 6. Domnul omoară și învie; El coboară la locuința morților și iarăși scoate. 7. Domnul sărăcește pe om și tot El îl […]
7. Iar dacă s-a spus acestea lui Iotam, acesta s-a dus și a stat pe vârful muntelui Garizim și, ridicându-și glasul, a strigat și a zis: „Ascultați-mă, locuitori ai Sichemului, și Dumnezeu să vă asculte! 8. S-au dus odată copacii să-și ungă împărat peste ei. Și au zis către măslin: Domnește peste noi! 9. Iar măslinul a zis: Lăsa-voi eu oare grăsimea mea, cu care se cinstește Dumnezeu și oamenii se mândresc și mă voi duce să umblu prin copaci? 10. Atunci copacii au zis către smochin: Vino tu și domnește peste noi! 11. Dar și smochinul a răspuns Să-mi las eu oare dulceața mea și fructul meu cel bun și să mă duc să cârmuiesc copacii? 12. Apoi au zis copacii către vița de vie: Vino tu de domnește peste noi! 13. Și vița de vie a zis către ei: Cum să-mi las eu mustul meu care veselește pe […]
7. Fii dar tare și foarte curajos, ca să păzești și să împlinești toată legea pe care ți-a încredințat-o Moise, robul Meu; să nu te abați de la ea nici la dreapta nici la stânga, ca să pricepi toate câte ai de făcut. 8. Să nu se pogoare cartea legii acesteia de pe buzele tale, ci călăuzește-te de ea ziua și noaptea, ca să plinești întocmai tot ce este scris în ea; atunci vei fi cu izbândă în căile tale și vei păși cu spor. 9. Iată îți poruncesc: Fii tare și curajos, să nu te temi, nici să te spăimântezi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine pretutindenea, oriunde vei merge”. Vechiul Testament (Iosua Navi, 1:7-9)
31. Căci apărătorul lor nu este ca Apărătorul nostru și la aceasta chiar vrăjmașii noștri sunt martori. 32. Că via lor este din vița de vie a Sodomei și din șesurile Gomorei; strugurii lor sunt struguri otrăviți și bobițele lor amare; 33. Vinul lor este venin de scorpion și otravă pierzătoare de aspidă. 34. Au nu sunt acestea ascunse la Mine? Și nu sunt ele pecetluite în cămările Mele? 35. A Mea este răzbunarea și răsplățirea când se va poticni piciorul lor; că aproape este ziua pieirii lor și curând vor veni cele gătite pentru ei. 36. Iar Domnul va judeca pe poporul Său și Se va milostivi asupra robilor Săi, când va vedea că a slăbit tăria lor și că nu se mai află nici robi, nici slobozi. 37. Atunci Domnul va zice: Unde sunt dumnezeii lor și tăria în care nădăjduiau ei? 38. Unde sunt cei ce au […]
16. Întărâtat-au râvna Lui cu dumnezei străini și cu urâciunile lor L-au mâniat; 17: Adus-au jertfe demonilor, și nu lui Dumnezeu, unor dumnezei noi, pe care nu i-au știut, care au venit de la vecinii lor și pe care părinții lor nu i-au cunoscut. 18. Iar pe Apărătorul, Cel ce te-a născut, L-ai uitat și nu ți-ai adus aminte de Dumnezeu, Cel ce te-a zidit. 19. Văzut-a Domnul și S-a mâniat și în mânia Sa a trecut cu vederea pe fiii Săi și pe fiicele Sale, 20. Și a zis: îmi voi ascunde fața Mea de la ei și voi vedea cum va fi sfârșitul lor; căci neam ticălos sunt ei și copii în care nu este credincioșie. 21. Ei M-au întărâtat la gelozie prin cei ce nu sunt Dumnezeu și au aprins mânia Mea prin idolii lor; îi voi întărâta și Eu pe ei printr-un popor care nu e […]
11. Întocmai ca vulturul care îndeamnă la zbor puii săi și se rotește pe deasupra lor, întinzându-și aripile, a luat pe Israel și l-a dus pe penele sale. 12. Domnul l-a povățuit și n-a fost cu el dumnezeu străin. 13. Și l-a așezat pe înălțimile pământului și l-a hrănit cu roada țarinilor. I-a dat să scoată miere din piatră și cu untdelemn din stancă vârtoasă l-a hrănit; 14. L-a hrănit cu unt de vacă și cu lapte de oi, cu grăsimea mieilor, a berbecilor de Vasan, a țapilor și cu grâu gras; a băut vin, sângele bobițelor de strugure. 15. A mâncat Iacov, s-a îngrășat Israel și s-a făcut îndărătnic; îngrășatu-s-a, îngroșatu-s-a și s-a umplut de grăsime; a părăsit pe Dumnezeu, Cel ce l-a făcut și a disprețuit cetatea mântuirii sale. Vechiul Testament (Deuteronomul, 32:11-15)
1. „Ia aminte, cerule, și voi grăi! Ascultă, pământule, cuvintele gurii mele! 2. Ca ploaia să curgă învățătura mea și graiurile mele să se coboare ca roua, ca bura pe verdeață și ca ploaia repede pe iarbă. 3. Căci numele Domnului voi preamări. Dați slavă Dumnezeului nostru! 4. El este tăria; desăvarșite sunt lucrurile Lui, căci toate căile Lui sunt drepte. Credincios este Dumnezeu și nu este întru El nedreptate; drept și adevărat este El, 5. Iar ei s-au răzvrătit împotriva Lui; ei, după netrebniciile lor, nu sunt fiii Lui, ci neam îndărătnic și ticălos. Cu acestea răsplătiți voi Domnului? 6. Popor nechibzuit și fără de minte, au nu este El tatăl tău, Cel te-a zidit, te-a făcut și te-a întemeiat? Adu-ți aminte de zilele cele de demult, cugetă la anii neamurilor trecute! Întreabă pe tatăl tău și-ți va da de știre, întreabă pe bătrâni, și-ți vor spune: Vechiul Testament […]
7. Apoi a chemat Moise pe Iosua și înaintea ochilor tuturor Israeliților i-a zis: „Fii tare și curajos, că tu vei intra cu poporul acesta în pământul pe care Domnul S-a jurat părinților lui să i-l dea și tu i-l vei împărți în părți de moștenire. 8. Domnul Însuși va merge înaintea ta; El Însuși va fi cu tine și nu se va depărta de tine, nici te va părăsi; nu te teme, nici nu te spăimânta”. Vechiul Testament (Deuteronomul, 31:7-8)