Wallflowers

“Stay away from lazy parasites, who perch on you just to satisfy their needs, they do not come to alleviate your burdens, hence, their mission is to distract, detract and extract, and make you live in abject poverty.” Michael Bassey Johnson

“My heart is open to every religion. It is a temple, a mosque and a synagogue. And let the gazelle roam in it; mine is the Religion of Love.” Riaz Ahmed Gohar Shahi, ”The Religion of God (Divine Love): Untold Mysteries and Secrets of God”

“And as you will, slide through, your cocoon, from my womb, you shall, leave all your, qualms back, in that tiny room. For my body, is not only the vehicle, to evoke, your life, it is, now your right. My dear child, my hands, to hold your finger, show you the right, and never leave you astray. My voice, to whisper, in your ears, ‘I am there, always’ I would not, be the best, except my love, would be, the purest. And as you, slide through, I promise, that regardless of life events, I will shower you, with spiritual strength, with immaculate health, with intellectual excel. Because I confess, I might not be the best, except my love, would be purest.” Jasleen Kaur Gumber

”În momentele când iubirea te doare, fiindcă ea cere prea mult, eliberează-te prin alte metode, prin alte căi. Aleargă fără ţel pe străzi sau prin păduri şi risipeşte-ţi prin fugă obsesia imposibil de realizat. Cheltuieşte-ţi, în fiecare pas, un sărut din miile pe care ai fi vrut să le dai şi, în progresul oboselii, uită de toate femeile pe care iubirea ta ar fi vrut să le îmbrăţişeze. Săruturile să se desprindă din tine ca petalele dintr-o floare de toamnă. Şi risipirea aceasta să nu semene unei înfrângeri şi niciunei renunţări, ci miile de sărutări să însenineze viaţa cu atâtea zâmbete, cu câte tristeţi ea a întunecat-o.” Emil Cioran

”Se înfăţişa la prag un om cuviincios îmbrăcat în straie mohorîte; parcă era mirean, parcă era cleric. Cingătoarea-i de piele nu purta arme. Avea o barbă castanie, care-i îmbrăca tot obrazul. – Buna vremea, a rostit un glas răguşit de trudă. Sărut dreapta, bădiţă Nicoară. Călugărul îl cunoscuse dintrodată, înainte de a-l fi auzit rostind aceste din urmă cuvinte. Îl cunoscuse mai ales după ochi. Era mezinul său, uscat şi ars de soarele copleşitor din ţinuturile de la miazăzi. Sânt în viaţa asta întîmplări cu totul neobişnuite, care se înşiră unele după altele ca metaniile; par fără noimă şi totuşi au o orînduire ascunsă. Dacă ar fi cunoscut toate, domnia sa pârcălabul ar fi înţeles că întîlnirea acelor fraţi era scrisă de mai nainte, de împrejurări, de voinţa oamenilor şi de ceea ce numim destin, adică de Înţelepciunea în veci nepătrunsă a lui Dumnezeu, aşezată pururi în zidirea sa. Mai […]