Avertisment

Text probă

Citate, poezie și literatură

ian. 212024
 

”Totuşi, în rătăcirile lui, între atîtea mutre duşmănoase, a întîlnit şi figuri blânde. Feţe de necunoscuţi i s-arată, în târguri sărace, în mahalale pline de glod, feţe blajine şi ochi luminaţi de bunătate. Din când în când aude glasuri prietineşti şi se poate aşeza lângă o sobă, caldă, subt o lampă liniştită, la o masă pe care abureşte mâncarea fierbinte. Ochii aceia necunoscuţi i-au picurat în suflet ceva bun, ca o rămăşiţă din dragostea tatălui lui mort.” Mihail Sadoveanu, ”Strada Lăpușneanu”

 Comentariile sunt închise pentru
ian. 192024
 

“Yes, I understand why things had to happen this way. I understand his reason for causing me pain. But mere understanding does not chase away the hurt. It does not call upon the sun when dark clouds have loomed over me. Let the rain come then if it must come! And let it wash away the dust that hurt my eyes!” Jocelyn Soriano, ”Mend My Broken Heart”

 Comentariile sunt închise pentru
ian. 192024
 

“The moment God is figured out with nice neat lines and definitions, we are no longer dealing with God.” Rob Bell, ”Velvet Elvis: Repainting the Christian Faith”

 Comentariile sunt închise pentru
ian. 182024
 

”Ca povestea cea sărmană Care nimeni n-o-a-nţeles, Trec prin vremea tristă, vană, Cum prin secoli un eres. Sunt ca lira spartă-n stâncă, Sunt ca glasul din pustii, Sunt ca marea cea adâncă, Sunt ca moartea între vii. Dintre chinuri ce mă-neacă Eu sorbeam mirul curat, Cum o lebădă se pleacă Bând din lacul îngheţat. Dar cu moartea cea adâncă Azi eu schimb al vieţii-mi gând, Am fost vultur pe o stâncă, Fire-aş cruce pe-un mormânt! Care-i scopul vieţii mele, De ce gându-mi e proroc, De ce ştiu ce-i scris în stele, Când în van lumea o-nvoc. Crucea-mi pară gânditoare, Parca arz-a vieţii-mi tort, Căci prin neguri mormântare Voi să văd faţa-mi de mort. Doar atunci când prin lumine M-oi sui la Dumnezeu, Veţi gândi şi voi la mine Cum am fost în lume eu.” Mihai Eminescu, ””Cântecul lăutarului”

 Comentariile sunt închise pentru Mihai Eminescu – ”Cântecul lăutarului”
ian. 182024
 

”O, vino cu bătrânul Khayyam, şi vezi de-nvaţă Înţelepciunea-i sfântă: ştim că această viaţă E-un zbor înfrânt, iar restul atât e – o minciună. Corolele se-nvoaltă anume ca să-apună.” Omar Khayyam, ”Suprema înțelepciune – detașarea”

 Comentariile sunt închise pentru
ian. 182024
 

“The most confused you will ever get is when you try to convince your heart and spirit of something your mind knows is a lie.” Shannon L. Alder

 Comentariile sunt închise pentru
ian. 182024
 

“No, I would not want to live in a world without dragons, as I would not want to live in a world without magic, for that is a world without mystery, and that is a world without faith.” R.A. Salvatore, ”Streams of Silver”

 Comentariile sunt închise pentru
ian. 182024
 

”Cine a fost în stare de atâta stăpânire, e capabil să învingă şi o dragoste nepotrivită pentru marele lui viitor.” George Călinescu, ”Enigma Otiliei”

 Comentariile sunt închise pentru
ian. 162024
 

“The Simple Path Silence is Prayer Prayer is Faith Faith is Love Love is Service The Fruit of Service is Peace” Mother Teresa

 Comentariile sunt închise pentru
ian. 162024
 

“Love meant jumping off a cliff and trusting that a certain person would be there to catch you at the bottom.” Jodi Picoult, ”Second Glance”

 Comentariile sunt închise pentru
ian. 162024
 

„Persoanele destinate să se întâlnească, se vor întâlni aparent întâmplător, dar exact când trebuie.” Ralph Waldo Emerson

 Comentariile sunt închise pentru
ian. 152024
 

”Ah, lume! Tirană lume! Nu te numesc cu alt nume, Decât roată-ţi zic că eşti; Căci câţi lăcuiesc în tine. Şi de dobândesc vrun bine Tu pe loc îi învârteşti. Şi d-unde stau la-nălţime Se văd la o adâncime Foarte groaznecă, încât Pururea a lor viaţă S-o petrec ca într-o ceaţă Prea cumplit şi amărât. Ci, de-l scoţi la arătare, Ţine-l tot în acea stare În care se nasc de mici; Că-ncai se deprind cu viaţă Bună, rea, până să-nvaţă Și rămân toţi mulţămiţi. Nu-l tot premeni schimbându-l, Din stări în stări înălţându-l, Ş-învârtindu-l ca-n dulap; Căci până să se deprinză, Binele să-l mai cuprinză Tu-l dai iarăşi peste cap. ALTUL: Ah, lume, lume tirană! Mă mir cui poţi tu să placi! Că toţi gust din a ta rană, Pe nimenea tu nu-mpaci. Plângând se nasc toţi în tine, Plângând creşterea-şi apuc, Plângând gust din al tău bine, Plângând din […]

 Comentariile sunt închise pentru Nestatornicia lumii (poezie populară)
ian. 152024
 

”Cuvintele unui tânăr, în ceasul cel după urmă al vieții sale Ah, fraţii mei prea iubiţi, Plângeţi toţi şi mă căiţi! Cu durere suspinaţi, Ca d-un frate lăcrămaţi! Că fără vreme mă duc. De la voi ca un năluc; Nu la vrun osebit loc. De unde să mă întorc, Ci merg p-un drum neştiut. Şi la loc necunoscut, Nu ştiu la bun sau urât, La dulce sau amărât; Căci nu e să-l aleg eu, Să fie pe placul meu; Decât ştiu că-ntr-acest ceas Plec, mă duc, de tot vă las; Şi merg cu adevărat Într-un loc prea depărtat, De Unde nu mai gândesc. Nici nu mai nădăjduiesc A mai veni înapoi, Să mai fiu iarăşi cu voi. Ah, ce proaste năluciri Şi slabe adăpostiri! Mă rezimam cu păreri. L-ale tinereţii puteri Și la moarte nu gândeam, Ci o să trăiesc credeam; Dar acum văz că am fost. Fără de minte […]

 Comentariile sunt închise pentru Cuvintele unui tânăr, în ceasul cel după urmă al vieții sale (poezie populară)
ian. 152024
 

”«Cât de răi şi de urâţi sunt uneori oamenii!» gândeşte Paul, avînd încă în faţa ochilor aceste cumplite amintiri. – Ai spus ceva? îl întreabă cu glas scăzut rezervistul, întorcîndu-se spre el. – Nu; începusem să aţipesc. Mă gândeam câte năcazuri am avut pe vremea retragerii. – Da. Au fost zile grele. – Mă gândeam cât de răi s-arată uneori oamenii… – Aşa este, îngână moş Avram, înăbuşit. Noi pribegeam străpunşi de ploi şi de vînturi, pe drumuri rele, cu picioarele sângerate, şi, după cum s-auzea, boierii cei mari, care ne stăpînesc, îşi aduceau cucoanele şi toate bunătăţile în trenuri păzite. Într-acelea nu se suia nimeni. Pentru răniţi şi pentru noi nu se găseau maşini. Aşa-i lumea, domnişorule. Avem noi o vorbă veche: Bogatul greşeşte şi săracul cere iertăciune! Cu asemenea proveluri ne mângâiem noi, căci aşa vrea Dumnezeu. Răbdăm şi tăcem. Paul simţi deodată un nod în gât. În […]

 Comentariile sunt închise pentru
ian. 152024
 

„De aproape două mii de ani ni se predică să ne iubim, iar noi ne sfâşiem…” Mihai Eminescu

 Comentariile sunt închise pentru