Wallflowers

Brrr! Cât este de frig afară! Ba chiar s-ar putea spune că este un ger năpraznic, căci iată, ieșind afară pentru diverse mici treburi ce necesitau a fi rezolvate, ne-am pus o pereche dublă de șosete, îmbrăcând pantalonii căptușiți și haina ce ne acoperă până la glezne, având grijă, pe deasupra, să ne înfofolim bine și cu un fular și să ne ținem mâinile la căldură, în mănuși. Ce să mai! E frig de crapă pietrele! Afară este ”gerul lui Marcoci”, așa ne vine să zicem aceste zile, când gerul iernii ni se pare într-un așa fel, de parcă nu a mai fost ger de când lumea, de nici nu mai ținem minte când, căci iarna și-a mai îndulcit temperaturile și ”simptomele” în ultima decadă, făcându-ne să și uităm ce va fi însemnând aceea zăpadă sau aceea temperatură negativă. ”Gerul lui Marcoci” este, însă, o expresie populară veche care descrie un anume tip de iarnă pe care noi nu o mai cunoaștem cu adevărat, dezvățându-ne de vremea extremă care îi este proprie.

”Gerul lui Marcoci” este o expresie care se referă la o stare de iarnă severă, caracterizată de temperaturi scăzute, care poate provoca dificultăți în viața cotidiană. Această expresie este folosită pentru a descrie cum iarna grea și rece poate afecta negativ sănătatea și activitățile umane. De exemplu, în unele contexte, se poate spune că „gerul lui Marcoci” este un simbol al iernii dificile și al provocărilor legate de aceasta.

Bine, bine, sensul expresiei pare evident întrucât putem noi, oare, să atribuim cuvântului ”ger” un alt sens decât sensul său intrisec care se referă la temperaturi scăzute, la vreme rea și la neplăceri? Cine este, cu toate acestea, Marcoci, personajul al cărui nume populara expresie îl împrumută? Departe, însă, de a fi un simplu personaj fictiv, de basm sau mitologic, căci Marcoci este o istorică figură cât se poate de reală, fără a se putea nega, cu toate acestea, faptul că veridicitatea existenței sale concrete, istorice, a fost învăluită nu cu un aer de mister, ci a fost investită cu un aer legendar, precum a fost cazul atâtor și atâtor alți războinici și conducători sau lideri militari a căror existență este datată de multe secole.

Până să trasăm un succint fir al prezenței sale în istoria umanității, mai întâi de toate, wikipedia.org ne atrage atenția asupra faptului că personajul istoric al lui Marcoci căruia i s-a spus, mai precis, Bali Bey, nu trebuie confundat cu Yahyapaşazade Bali Bey.

Malkoçoğlu Bali Bey, cunoscut și sub numele de Malkoç Bey,[1] a fost un comandant militar și guvernator otoman, remarcându-se în Bătălia de la Mohács (1526). Apoi a servit ca Beylerbey al Budin Eyalet până în 1541. Bali Bey a fost comandantul akıncı și gazi-urilor.

Newsweek.ro ne spune că Bali Beya fost unul dintre conducătorii militari ai lui Suleyman Magnificul, el făcând parte dintr-o faimoasă familie de războinici, sârbească la origine. Printre români, temutul războinic a lăsat expresia „iarna lui Marcoci”, care a fost legată de o legendă care a circulat despre el.

S-a născut în 1495, în Sangeacul Bosniei, cu doar un an după marele padișah, provenind dintr-o nobilă familie de războinici, cu rol însemnat în expansiunea Imperiului Otomani începând cu secolul XIV.

Era o familie creștină de origine sârbă care a devenit musulmană, Malkoç, fondatorul ei, fiind unul dintre comandanții armatelor sultanilor Murad I și Baiazid I, luptând inclusiv la Kosovo (1389) și la Nicopole (1396).

Expansiunea otomană ulterioară către frontierele europene a fost împărțită de Imperiul Otoman cu nobili războinici semi-independenți, cele mai notabile fiind patru famili: Evrenosoğulları, Mihaloğulları, ambele de origine creștină anatoliană, Turahanoğulları, de origine turcă, și Malkoçoğulları.

Neplătiți, ei trăiau și acționau la frontierele Imperiului Otoman, subzistând în totalitate din pradă.

Bali Bey a fost chiar rudă prin alianță cu sultanul Suleyman, tatăl său, Malkoçoğlu Yaya Pașa, care a servit ca bei al Anatoliei și Rumeliei, ajungând la rangul de vizir, căsătorindu-se în 1501 cu Hümașah Sultan, o fiică a lui Baiazid al II-lea, bunicul lui Suleyman Magnificul.

Bali Bey s-a distins prima oară în bătălia de la Mohács, din 1526, în urma căreia Ungaria a devenit pașalâc, apoi a servit ca bei – guvernator – al provinciei Budin, care cuprindea chiar pașalâcul de la Buda, până în 1541.

De la acest Malkoçoğlu Bali Bey, căruia românii i-au spus, mai simplu, Marcoci, a venit și expresia care desemnează o iarnă cumplit de geroasă, botezată „iarna lui Marcoci”.

Bătălia de la Mohács, din 1526, a fost locul unde Bali Bey s-a remarcat pentru prima oară.

Conform legendei, un personaj real ce se chema Malcoci /Marcoş /Marcoş Paşa, identificat de etnologi ca Malkoçoğlu Bali Bey, a murit din cauza frigului, alături de oștenii pe care-i comanda, la asediul cetății Przemyśl,din Polonia, scrie alar.ro.

Legenda spune că, în încercarea de a rezista gerului năprasnic, Bali Bey a dat ordin soldaţilor să spintece burţile cailor, să le scoată măruntaiele pentru a se încălzi ân interior, la căldura trupului lor, dar aceştia, om şi animal, au îngheţat pe loc.

Foto – Iarnă siberiană

Nu se știe cât de adevărată e legenda, mai ales că moartea lui Malkoçoğlu e consemnată ca având loc în Buda, în Ungaria, conform cu unii istorici, pe la 1548 sau pe la 1554 sau 1555, dar e cert că teama de gerul din zonele europene i-a făcut pe otomani să nu mai întreprindă campanii militare pe timpul anotimpului rece.

În privința familiei Malkoçoğlu, ultimul său reprezentant de seamă, Yavuz Ali Paşa, a fost și singurul care a ajuns la rangul de Mare Vizir, dar pentru o scurtă perioadă, între octombrie 1603 – iulie 1604, în timpul domniei sultanului Ahmed I, stră-strănepotul lui Suleyman Magnificul.

A fost interpretat de Cüneyt Arkın în serialul clasic de filme Malkoçoğlu, iar de actorul Burak Özçivit în drama de epocă turcească de televiziune, Muhteşem Yüzyıl (2011–14).

Apropo! Știi care a fost iarna recunoscută în mod oficial ca fiind cea mai geroasă iarnă înregistrată pe teritoriul țării noastre?

Antena24.ro ne spune că iarna 1941-1942 rămâne cea mai geroasă din istoria României, cu temperaturi scăzute de -38,5 grade Celsius la Bod, în județul Brașov, pe 25 ianuarie 1942. Această iarnă a fost atât de severă, încât a afectat profund economia și infrastructura țării, paralizând transporturile și provocând tragedii de nedescris.

Surse:
wikipedia.org
newsweek.ro
ziaruldinmuscel.ro
Antena24.ro