”Drăcescul iureş care-n veci nu moare pe morţi îi poartă-n voia lui, orbeşte, şi crunt îi zbate-n apriga vâltoare. Iar când vântoasa-i smulge şi-o porneşte, ţâşnesc strigări şi vaier lung pe vale şi blesteme spre cel ce zămisleşte. Văzui atunci că pe-astă cruntă cale sunt osândiţi cei ce-au robit în gând puterea minţii poftelor carnale. Şi cum pe-aripi se lasă rând pe rând fugind de toamnă păsări călătoare, la fel şi ei se lasă duşi de vânt, în sus, în jos, de-a valma, fără stare, şi-n veci sunt puşi să se-nfăşoare-n caier, şi-n veci sortiţi să geamă şi să zboare.” Dante Alighieri, ”Divina Comedie”, ”Infernul”, Cântul V
Cartea lui Iov, cap. 39: Minunile făpturii
1. Știi tu când nasc caprele sălbatice? Ai băgat de seamă care este vremea cerboaicelor? 2. Numeri tu lunile sarcinii lor și știi tu când le vine ceasul să nască? 3. Ele îngenunchiază, fată puii și scapă de durerile lor, 4. Iar puii lor prind putere, se fac mari pe câmp, pornesc și nu se mai întorc spre mamele lor. 5. Cine a lăsat slobod asinul sălbatic și l-a dezlegat de la iesle? 6. I-am dat pustiul ca să-l locuiască și pământul sărat i l-am hărăzit ocol; 7. El își bate joc de zarva orașelor; el nu aude strigătele nici unui stăpân; 8. El străbate munții, locul său de pășune, și umblă după orișice verdeață. 9. Va voi bivolul sălbatic să se bage la tine slugă și să petreacă noaptea lângă ieslele tale? 10. Poți tu să-l legi cu funia de gât și să tragă grapa după tine, peste arătură? […]
”De-aş face precum spui, mai cu temei Mi-aş aminti de farmecele ei. Sub masca-ntunecată ce-n extaz Sărută o femeie pe obraz, Ghicim paloarea chipului ascuns. Comoara de privire adunată. N-o dai uitării când eşti orb. O fată Frumoasă tu arată-mi. Ce-i mai mult Decât o filă-n care pot citi Că-s altele mai mândre? Bun rămas! N-ai leac pentru uitare!” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
Nicolae Labiș – ”Albastru și dens”
”Este o dragoste obişnuită aici, Oamenii nestatornici sunt aşteptaţi răbdător de principii, Ştiind că în curând au să se-ntoarcă la ele, Iar când zăbovesc nepermis de-ndelung, Principiile răzbunătoare devin. N-am să mă pot dezobişnui niciodată Să denunţ „la sottise, l’erreur, le peche, la leşine”, Dar viaţa m-a învăţat să mă tem De dureroase ravagii ilogice. Am văzut un om cu o plagă pe braţ, Durerea îl electrocutase Şi nu mai ţin minte, Omul şi-a retezat braţul, Ori poate s-a sinucis. In gestul lui erau Şi prostia, şi greşeala, şi păcatul, şi lenea Şi, peste toate acestea, abisul. N-am să mă pot dezobişnui niciodată Să denunţ şi prostia, greşeala, păcatul şi lenea, Dar viaţa m-a învăţat să mă tem De dureroase ravagii ilogice. M-am desprins foarte timpuriu de părinţi, Am trăit numai din puterea gândurilor mele, Deci sunt proletar. Oh, ştiu, uneori am greşit Şi am fost extrădat. Dar cu toate […]
Cartea lui Iov, cap. 38: Dumnezeu se destăinuiește din norii cerului și Însuși dă învățătură
1. Atunci Dumnezeu i-a răspuns lui Iov, din sânul vijeliei, și i-a zis: 2. „Cine este cel ce pune pronia sub obroc, prin cuvinte fără înțelepciune? 3. Încinge-ți deci coapsele ca un viteaz și Eu te voi întreba și tu Îmi vei da lămuriri! 4. Unde erai tu, când am întemeiat pământul? Spune-Mi, dacă știi să spui. 5. Știi tu cine a hotărât măsurile pământului sau cine a întins deasupra lui lanțul de măsurat? 6. În ce au fost întărite temeliile lui sau cine a pus piatra lui cea din capul unghiului, 7. Atunci când stelele dimineții cântau laolaltă și toți îngerii lui Dumnezeu mă sărbătoreau? 8. Cine a închis marea cu porți, când ea ieșea năvalnică, din sânul firii, 9. Și când i-am dat ca veșmânt negura și norii drept scutece, 10. Apoi i-am hotărnicit hotarul Meu și i-am pus porți și zăvoare 11. Și am zis: Până aici […]
Cartea lui Iov, cap. 37: Slava lui Dumnezeu se cunoaște din cartea firii
1. Și din pricina aceasta inima mea se zbuciumă și se zbate din locul ei. 2. Ascultați bubuitul glasului Său și tunetul care iese din gura Sa. 3. Peste toată întinderea cerului El azvârle fulgerul Său și fulgerul Său ajunge până la marginile pământului. 4. În urma fulgerului, vine un muget prelung. El tună cu glasul Lui zguduitor, El nu mai împiedică fulgerele cât timp glasul Lui răsună. 5. Dumnezeu cu tunetul Său săvârșește minuni, El face lucruri mari pe care noi nu putem să le pricepem. 6. El poruncește zăpezii: „Cazi pe pământ „, și ploilor îmbelșugate: „Stăruiți cu putere!” 7. Pe fiecare om El pune a Sa pecete, pentru ca toți oamenii să recunoască puterea Lui. 8. Fiarele sălbatice se dau înapoi în culcușurile lor și rămân ascunse în vizuinile lor. 9. Vijelia vine de la miazăzi și frigul vine de la miazănoapte. 10. La suflarea lui Dumnezeu […]
”Adâncimea mea tu o ai în tine, numai încă nedescoperită. Crezi c-ai pricepe ceea ce zic dacă n-ai fi de firea mea? Crezi că te-aș fi ales de discipol al meu de nu te știam vrednic și adânc? Tu ești ca o vioară în care sunt închise toate cântările, numai ele trebuiesc trezite de-o mână măiastră, și mâna ce te va trezi înăuntrul tău sunt eu.” Mihai Eminescu, ”Sărmanul Dionis”
Cartea lui Iov, cap. 36: Urmarea vorbirii lui Elihu
1. Elihu a mers mai departe și a grăit: 2. „Așteaptă o clipă și vei învăța și altele, căci sunt încă temeiuri și cuvinte de partea lui Dumnezeu. 3. Voi porni cu știința mea de departe și voi dovedi dreptatea Ziditorului meu. 4. Căci cu adevărat ceea ce-ți spun eu nu este minciună și că cel ce stă lângă tine este unul desăvârșit în cunoștința. 5. Firește, Dumnezeu este prea puternic, dar nu leapădă pe nimeni; El este prea puternic prin înălțimea înțelepciunii Sale. 6. El nu lasă pe nelegiuit să propășească și celor nenorociți le face dreptate. 7. El nu despoaie pe cei drepți de dreptatea lor, iar cu împărații la fel: îi pune în jeturi împărătești și-i așează să domnească de-a pururi. Dar ei se umflă de trufie. 8. Și atunci iată-i ferecați cu lanțuri și iată-i prinși cu funiile mâhnirii. 9. După aceea, Dumnezeu le dezvăluie fapta […]
Cartea lui Iov, cap. 35: Elihu vorbește despre dreptatea lui Dumnezeu
1. Elihu a vorbit mai departe și a zis: 2. „Crezi tu că ai dreptate și socotești că te-ai limpezit înaintea lui Dumnezeu, 3. Când zici: „Ce folosesc, ce câștig am eu, că nu păcătuiesc?” 4. Iată ce-ți voi răspunde și ție și prietenilor tăi: 5. Privește cerurile și îndreaptă într-acolo ochii; uită-te la nori, cât sunt ei de sus, față de tine! 6. Dacă păcătuiești, ce rău Îi faci lui Dumnezeu și dacă păcatele tale sunt numeroase, ce-I strică Lui? 7. Dacă ești drept, ce dar Îi faci sau ce primește El din mâna ta? 8. Răutatea ta poate să strice unui om ca și tine, dreptatea ta să folosească celui ce este ca și tine născut din om. 9. Ei strigă atunci când împilarea a trecut orice margini, ei răcnesc în mâinile celor puternici. 10. Dar ei nu întreabă: Unde este Dumnezeu Cel ce ne-a făcut, El Care […]
Cartea lui Iov, cap. 34: Elihu înfruntă pe Iov
1. Elihu a vorbit mai departe și a zis: 2. „Ascultați, înțelepților, cuvintele mele și voi, învățaților, ațintiți-vă urechile, 3. Fiindcă urechea deosebește cuvintele, precum cerul gurii gustă mâncarea. 4. Să cercetăm între noi ce este drept, să știm între noi ceea ce este bine, 5. Fiindcă Iov a zis: „Eu sunt drept, dar Dumnezeu nu-mi dă dreptate! 6. Deși nevinovat, trec drept mincinos; rana mea este nevindecată, deși eu nu am nici o greșeală”. 7. Cine mai este ca Iov, care să bea batjocura, cum ar bea apa? 8. Care să se însoțească cu cei care fac nedreptate și să meargă în pas cu făcătorii de rele? 9. Căci Iov a zis: „Omul n-are nici un folos, dacă se străduiește să fie plăcut lui Dumnezeu”. 10. Dar voi oameni de inimă, ascultați-mă! Departe este de Dumnezeu răutatea, departe este de El nedreptatea! 11. Căci Dumnezeu întoarce omului după faptele […]
Cartea lui Iov, cap. 33: Elihu apără dreptatea lui Dumnezeu
1. Drept aceea, Iov, te rog, ascultă cuvintele mele și ia aminte la toate cuvintele mele. 2. Iată că am deschis gura mea și limba mea grăiește. 3. Inima mea va scoate la iveală cuvinte de învățătură, buzele mele se vor rosti cu limpezime, 4. Duhul lui Dumnezeu este Cel ce m-a făcut și suflarea Celui Atotputernic este dătătoarea vieții mele. 5. Dacă poți, răspunde-mi, apără-ți pricina înaintea mea, fii tare! 6. Înaintea lui Dumnezeu eu sunt la fel cu tine și eu ca și tine am fost frământat din lut, 7. De aceea frica de mine să nu te tulbure, nici mâna mea să nu atârne greu asupra ta. 8. Tu ai spus în auzul meu și eu am auzit rostul vorbelor tale spunând așa: 9. „Eu sunt curat și fără nici o vină, eu sunt fără prihană și n-am nici o greșeală; 10. Dar iată că Dumnezeu caută […]
Cartea lui Iov, cap. 32: Elihu se mânie de tăcerea prietenilor lui Iov
1. Astfel, acești trei bărbați nu mai răspunseră nimic lui Iov, pentru că el se socotea fără vină. 2. Atunci se aprinse de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. Și mânia lui se aprinse împotriva lui Iov, fiindcă el pretindea că este drept înaintea lui Dumnezeu, 3. Și iarăși se aprinse mânia lui împotriva celor trei prieteni ai lui Iov, fiindcă ei nu găseau nici un răspuns și totuși osândeau pe Iov. 4. Elihu însă așteptase pe când ei vorbeau cu Iov, fiindcă ei erau mai în vârstă decât Elihu. 5. Dar când a văzut el că nu mai este nici un răspuns în gura celor trei oameni, atunci s-a aprins mânia lui. 6. Și așa Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a început a vorbi și a zis: „Eu sunt tânăr și voi sunteți bătrâni, de aceea m-am sfiit și m-am temut să vă […]
”Cât de frumos îi mai slujeşti iubirii Şi păsul cum i-l desluşeşti. Și eu Voiam să o prefir printre cuvinte, Ca nu cumva să par că sunt pripit… De ce să, fie un pod mai lat ca Nu!? o barcă? cată s-o cunoşti întocmai. Şi atunci o poţi tămădui. Iubeşti? Să-ţi căutăm un ac pentru cojoc…” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
Cartea lui Iov, cap. 31: Viața curată a lui Iov
1. Făcusem legământ cu ochii mei și asupra unei fecioare nu-i ridicam. 2. Și care este partea pe care Dumnezeu o trimite din ceruri și ce câștig hărăzește, din înălțime, Cel Atotputernic? 3. Nefericirea nu este ea oare pentru cel nedrept și nenorocirea pentru făptuitorii fărădelegii? 4. Nu vede, oare, Dumnezeu căile mele și nu numără El toți pașii mei? 5. Umblat-am oare întru minciună și picioarele mele au zorit spre înșelăciune? 6. Să mă cântărească în cumpăna dreptății și Dumnezeu să cunoască neprihănirea mea. 7. Dacă pașii mei s-au abătut de la calea cea dreaptă și inima mea a fost târâtă de ochii mei, iar de mâinile mele s-a lipit vreo murdărie, 8. Atunci altul să mănânce ceea ce eu semăn și vlăstarii mei să fie scoși din rădăcină! 9. Dacă inima mea a fost amăgită de vreo femeie și am stat de pândă la ușa aproapelui meu, 10. […]
“How can I be substantial if I do not cast a shadow? I must have a dark side also If I am to be whole.” Carl Gustav Jung, ”Modern Man in Search of a Soul”