“As God creates, so man can create. Given a certain intensity of will, and the shapes created by the mind become subjective. Hallucinations, they are called, although to their creator they are real as any visible object is to any one else. Given a more intense and intelligent concentration of this will, and the form becomes concrete, visible, objective; the man has learned the secret of secrets; he is a MAGICIAN.” Helena Petrovna Blavatsky, ”Works of H. P. Blavasky 31 Illustrated Books w/ links”
”Cine a dat omului gura și cine face pe om mut, sau surd, sau cu vedere, sau orb? Oare nu Eu, Domnul Dumnezeu?” (Sfânta Scriptură, VT)
10. Atunci Moise a zis către Domnul: „O, Doamne, eu nu sunt om îndemânatic la vorbă, ci grăiesc cu anevoie și sunt gângav; și aceasta nu de ieri de alaltăieri, nici de când ai început Tu a grăi cu robul Tău; gura mea și limba mea sunt anevoioase”. 11. Dumnezeu însă a zis către Moise: „Cine a dat omului gura și cine face pe om mut, sau surd, sau cu vedere, sau orb? Oare nu Eu, Domnul Dumnezeu? 12. Mergi dar: Eu voi deschide gura ta și te voi învăța ce să grăiești”. Vechiul Testament (Ieșirea, 4:10-12)
“What is coming is better than what is gone..” (Arabic Proverb)
“Gata, Iona? Răzbim noi cumva la lumină!” Marin Sorescu, ”Iona”
”De la El să vină binecuvântările, de sus, din Ceruri” (Sfânta Scriptură, VT)
13. Zis-a iarăși Moise către Dumnezeu: „Iată, eu mă voi duce la fiii lui Israel și le voi zice: Dumnezeul părinților voștri m-a trimis la voi… Dar de-mi vor zice: Cum Îl cheamă, ce să le spun?” 14. Atunci Dumnezeu a răspuns lui Moise: „Eu sunt Cel ce sunt”. Apoi i-a zis: „Așa să spui fiilor lui Israel: Cel ce este m-a trimis la voi!” Vechiul Testament (Ieșirea, 3:13-14)
25. De la Dumnezeul tatălui tău, și El te va ajuta; și de la cel Atotputernic – El te va binecuvânta; de la El să vină binecuvântarile, de sus din ceruri, și binecuvântarile adâncului de jos, binecuvântarile sânilor și ale pântecelui. 26. Binecuvântarile tatălui tău întrec binecuvântarile munților celor din veac și frumusețea dealurilor celor veșnice. Aceste binecuvântari să fie pe capul lui Iosif, pe creștetul celui mai ales între frații lui. Vechiul Testament (Facerea, 49:25-26)
”Timpul înseamnă bani, dar e foarte greu ca cineva să folosească bani pentru a obține timp.” (Proverb românesc)
“Nu-i nimic mai iute decât gândul, iar vorba poartă gândul dintr-un om în altul.” Ioan Slavici, ”Mara”
”Şi o lupoaică numai os şi piele, muncită-n trup de mii de pofte slute, ce multe neamuri a-ndemnat la rele, sări şi ea uşoară-n pas şi iute, încât pierdui nădejdea mea cea bună de-a-ajunge-n vârf pe culmile pierdute. Şi ca şi cel ce bucuros adună, şi-apoi, de-şi pierde-avutul, mult suspină şi-amarul strâns în lacrimi şi-l răzbună, la fel pe mine sluta-n trup jivină mă-ndurera, căci mă-mpingea nevrut pe unde-n veci n-a răzbătut lumină.” Dante Alighieri, ”Divina Comedie”, ”Infernul”, Cântul I
”Iată, nu e nimeni cu noi; dar să știi că Dumnezeu este martor între mine și tine” (Sfânta Scriptură, VT)
44. Haidem dar acum să facem amândoi, eu și tu, legământ, care să fie mărturie între mine și tine!” Iar Iacov i-a zis: „Iată, nu e nimeni cu noi; dar să știi că Dumnezeu este martor între mine și tine”. 45. Și a luat Iacov o piatră și a pus-o stâlp. 46. Apoi a zis Iacov către frații săi: „Adunați pietre!” Și au adunat pietre și au făcut o movilă; și au mâncat și au băut acolo pe movilă. Apoi a zis Laban către dânsul: „Movila aceasta este astăzi mărturie între mine și între tine”. Vechiul Testament (Facerea, 31:44-46)
”Necazul meu și munca mâinilor mele le-a văzut Dumnezeu” (Sfânta Scriptură, VT)
37. Dacă ai răscolit toate lucrurile din casa mea, găsit-ai, oare, ceva din ale casei tale? Arată aici înaintea rudeniilor tale și înaintea rudeniilor mele, ca să ne judece ele pe amândoi! 38. Iată, douăzeci de ani am stat la tine: oile tale și caprele tale n-au lepădat; berbecii oilor tale nu ți i-am mâncat, 39. Vite sfâșiate de fiare nu ți-am adus: acestea au fost paguba mea. Din mâna mea ai cerut ceea ce se furase în timpul zilei și în vremea nopții. 40. Ziua eram mistuit de căldură, iar noaptea de frig și somnul nu se lipea de ochii mei. 41. Așa mi-au fost cei douăzeci de ani în casa ta. ți-am slujit paisprezece ani pentru cele două fete ale tale și șase ani pentru vitele tale, iar tu de zeci de ori mi-ai schimbat simbria. 42. De n-ar fi fost cu mine Dumnezeul tatălui meu, Dumnezeul lui […]
”Trezeşte duhul viu al veseliei Şi dă tristeţea-n seama-ngropăciunii: Nu-i oaspe potrivit serbării noastre.” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”
”Din toate câte-mi vei da mie, a zecea parte o voi da Ție” (Sfânta Scriptură, VT)
20. Și a făcut Iacov făgăduință, zicând: „De va fi Domnul Dumnezeu cu mine și mă va povățui în calea aceasta, în care merg eu astăzi, de-mi va da pâine să mănânc și haine să mă îmbrac; 21. Și de mă voi întoarce sănătos la casa tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu. 22. Iar piatra aceasta, pe care am pus-o stâlp, va fi pentru mine casa lui Dumnezeu și din toate câte-mi vei da Tu mie, a zecea parte o voi da Ție”. Vechiul Testament (Facerea, 28:20-22)
“Apoi toate gândurile îi pieriră și sufletul rămase gol în fața ei. Numai pe ea o mai vedea, parcă ar fi dispărut lumea întreagă.” Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”
“Farmecul unei fiinţe străine pe care o iubim întâia oară e farmecul primordial la care ar trebui să ne oprim. E cel pur, numai el ne redă o libertate despre care nu ştiam că e prizoniera unei melancolii adânci, a cărei euforie ne poate chiar face să ne credem fericiţi…” Marin Preda, ”Cel mai iubit dintre pământeni”
”Iată, Eu sunt cu tine și te voi păzi în orice cale vei merge” (Sfânta Scriptură, VT)
11. Ajungând însă la un loc, a rămas să doarmă acolo, căci asfințise soarele. Și luând una din pietrele locului aceluia și punându-și-o căpătâi, s-a culcat în locul acela. 12. Și a visat că era o scară, sprijinită pe pământ, iar cu vârful atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu se suiau și se pogorau pe ea. 13. Apoi S-a arătat Domnul în capul scării și i-a zis: „Eu sunt Domnul, Dumnezeul lui Avraam, tatăl tău, și Dumnezeul lui Isaac. Nu te teme! Pământul pe care dormi ți-l voi da ție și urmașilor tăi. 14. Urmașii tăi vor fi mulți ca pulberea pământului și tu te vei întinde la apus și la răsărit, la miazănoapte și la miazăzi, și se vor binecuvânta întru tine și întru urmașii tăi toate neamurile pământului. 15. Iată, Eu sunt cu tine și te voi păzi în orice cale vei merge; te voi întoarce în pământul […]
„Fiul meu, va îngriji Dumnezeu de oaia jertfei Sale!” (Sfânta Scriptură, VT)
6. Luând deci Avraam lemnele cele pentru jertfă, le-a pus pe umerii lui Isaac, fiul său; iar el a luat în mâini focul și cuțitul și s-au dus amândoi împreună. 7. Atunci a grăit Isaac lui Avraam, tatăl său, și a zis: „Tată!” Iar acesta a răspuns: „Ce este, fiul meu?” Zis-a Isaac: „Iată, foc și lemne avem; dar unde este oaia pentru jertfă?” 8. Avraam însă a răspuns: „Fiul meu, va îngriji Dumnezeu de oaia jertfei Sale!” Și s-au dus mai departe amândoi împreună. Vechiul Testament (Facerea, 22:6-8)
”Mântuiește-ți sufletul tău! Să nu te uiți înapoi!” (Sfânta Scriptură, VT)
12. Apoi au zis cei doi Oameni către Lot: „Ai tu pe cineva din ai tăi aici? De ai fii, sau fiice, sau gineri, sau pe oricine altul în cetate, scoate-i din locul acesta, 13. Că Noi avem să pierdem locul acesta, pentru că strigarea împotriva-lor s-a suit înaintea Domnului și Domnul Ne-a trimis să-l pierdem”. 14. Atunci a ieșit Lot și a grăit cu ginerii săi, care luaseră pe fetele lui, și le-a zis: „Sculați-vă și ieșiți din locul acesta, că va să piardă Domnul cetatea”. Ginerilor însă li s-a părut că el glumește. 15. Iar în revărsatul zorilor grăbeau îngerii pe Lot, zicând: „Scoală, ia-ți femeia și pe cele două fete ale tale, pe care le ai, și ieși, ca să nu pieri și tu pentru nedreptățile cetății!” 16. Dar fiindcă el zăbovea, îngerii, din mila Domnului către el, l-au apucat de mână pe el și pe femeia […]
”Judecătorul a tot pământul va face, oare, nedreptate?” (Sfânta Scriptură, VT)
20. Zis-a deci Domnul: „Strigarea Sodomei și a Gomorei e mare și păcatul lor cumplit de greu. 21. Pogorî-Mă-voi deci să văd dacă faptele lor sunt cu adevărat așa cum s-a suit până la Mine strigarea împotriva lor, iar de nu, să știu”. 22. De acolo doi din Oamenii aceia, plecând, S-au îndreptat spre Sodoma, în vreme ce Avraam stătea încă înaintea Domnului. 23. Și apropiindu-se Avraam, a zis: „Pierde-vei, oare, pe cel drept ca și pe cel păcătos, încât să se întâmple celui drept ce se întâmplă celui nelegiuit? 24. Poate în cetatea aceea să fie cincizeci de drepți: pierde-i-vei, oare, și nu vei cruța tot locul acela pentru cei cincizeci de drepți, de se vor afla in cetate? 25. Nu se poate ca Tu să faci una ca asta și să pierzi pe cel drept ca și pe cel fără de lege și să se întâmple celui drept […]
”Să mai am eu oare această mângâiere acum, când am îmbătrânit?” (Sfânta Scriptură, VT)
9. Și l-au întrebat Oamenii aceia: „Unde este Sarra, femeia ta?„ Iar el, răspunzând, a zis: „Iată, în cort!„ 10. Zis-a Unul: „Iată, la anul pe vremea asta am să vin iar pe la tine și Sarra, femeia ta, va avea un fiu.„ Iar Sarra a auzit din ușa cortului, de la spatele lui. 11. Avraam și Sarra însă erau bătrâni, înaintați în vârstă, și Sarra nu mai era în stare să zămislească. 12. Și a râs Sarra în sine și și-a zis: „Să mai am eu oare această mângâiere acum, când am îmbătrânit și când e bătrân și stăpânul meu?„ 13. Atunci a zis Domnul către Avraam: „Pentru ce a râs Sarra în sine și a zis: „Oare cu adevărat voi naște, bătrână cum sunt?” 14. Este oare ceva cu neputință la Dumnezeu? La anul pe vremea aceasta am să vin pe la tine și Sarra va avea un […]