”Gelozia e un păcat vechi, a şoptit. Visătorii de pe vremuri au prezis că va pieri, dar nu mi-e teamă să mărturisesc că am fost geloasă… Am revăzut gingaşa faţă azurie împodobită cu violetele ferestre ale ochilor… Ştiam acum că fascinaţia nu înseamnă iubire şi am încercat să-i explic şi Plarei natura obsesiei care mă stăpânise. A încuviinţat, cu puţină tristeţe.” Vladimir Colin, ”A zecea lume”
”Totul în viață este magie, și magia înseamnă să știi să acționez conform legilor cosmice. Astfel că, pentru ca tu să poți intra în lumea invizibilă conștient, a fost necesar mai întâi să elimini legăturile care te separau de ea, ca, de exemplu, natura ta ignorantă și fumul tău sufocant. Atunci focul consumă deșeurile interne și energia îți deschide drumul în propriul tău sistem nervos, care este podul întins peste abisul care separă omul de Dumnezeul său intim.” Jorge Adoun, ”Adonay (roman inițiatic al Colegiului Magilor)”
“Knowledge dwells In heads replete with thoughts of other men, Wisdom in minds attentive to their own….” Helena Petrovna Blavatsky, ”The Secret Doctrine”
“Îmi e sete de mine Și beau numai oglinzi” Ana Blandiana, ”Ochiul de greier”
“Purtăm fără lacrimi o boală în strune şi mergem de-a pururi spre soare-apune. Ni-e sufletul spadă de foc stinsă-n teacă. Ah iarăşi şi iarăşi cuvintele seacă. Vânt veşnic răsună prin ceţini de zadă. Purces-am în lume pe punţi de baladă. Străbatem amurguri cu crini albi în gură. Închidem în noi un sfârşit sub armură. Purtăm fără lacrimi o boală în strune şi mergem de-a pururi spre soare-apune. Răni ducem – izvoare – deschise subt haină. Sporim nesfârşirea c-un cântec, c-o taină.” Lucian Blaga, ”Cântăreți bolnavi”
“Religions are branches from a common trunk – Divine Wisdom.” Annie Besant, ”Esoteric Christianity”
”Am uitat să fiu deştept Pentru-o zi ori pentru-o viaţă Cât înmărmurit aştept, Albe, braţele-ţi de gheaţă. Nu mai cuget, cred, mereu: Strâns în mine ca-ntr-un templu, Însă demn în miezul meu, Cu zgârcenie contemplu.” Nicolae Labiș, ”Am uitat”
“Numai cel ce-și poate păstra visurile în ciuda cruzimilor vieții,numai acela nu va pierde încrederea niciodată…” Liviu Rebreanu, ”Ion”
”Cineva era atât de lacom la mâncare, încât nu mai lăsa nimic pentru ceilalţi comeseni. Într-o zi se aduse la masă un peşte mare şi Zenon îl apucă ca şi cum ar fi vrut să-l mănânce tot. Pe când lacomul se uita la el indignat, Zenon îi zise: ”Ce crezi că simt cei ce trăiesc cu tine zi de zi, când tu nu poţi suporta, o singură dată lăcomia mea?” Confucius, ”Pilde și cugetări din înțelepciunea popoarelor” (despre Zenon)
”Ieşind odată din casă însoţit de o bătrână ca să observe stelele, căzu într-o groapă şi strigătele sale de ajutor făcură pe bătrână să-i spună: “Cum vrei să ştii ce-i în cer, Thales dacă nu eşti în stare să vezi ce-i la picioarele tale?” Confucius, ”Pilde și cugetări din înțelepciunea popoarelor” (despre Tales din Milet)
”Şti-vei tu însuţi să-ţi prescrii şi binele, şi răul, iar de-asupra frunţii să-ţi înscrii iubirea ca pe o lege? Şti-vei să-ţi fii tu însuţi judecătorul şi răz-bunătorul propriei legi? Îngrozitoare-i şederea faţă-n faţă cu judele şi cu răzbunătorul propriei legi! Precum un astru împins în hău şi-n straturile îngheţate ale singurătăţii.” Nietzsche, ”Așa grăit-a Zarathustra”, cap. ”Despre căile Creatorului”
„Nu e nevoie de mai mult ca să-ți dai seama de o înstrăinare: ochi care nu te văd, gură lovită de un mutism absent, o urâțenie a chipului pe care o observi stupefiat, sugestia că nu e nimic de spus și că trebuie să înțelegi exact ceea ce vezi și să nu-ți faci iluzii, asta e, altceva nu va mai fi, chiar dacă altădată a fost ceva.” Marin Preda
„Răul poate să-l facă oricine, cât de nevoielnic ar fi. Binele însă e numai pentru sufletele tari şi firile călite.” N. Steinhardt
“Nimic nu e mai trist decât o gară. Nimic nu e mai trist decât o gară în timp de război…” Cella Serghi, ”Cartea Mironei”
“There is greatness in doing something you hate for the sake of someone you love.” Shmuley Boteach
