Citate, poezie și literatură  Comentariile sunt închise pentru
ian. 302023
 

”Cerul i-a dăruit omului spre a-i recompensa toate greutăţile, trei lucruri: speranţa, visul şi zâmbetul.” Immanuel Kant

Adrian Păunescu – ”Ce faci la ora când mi-e dor de tine”

 Adrian Păunescu – ”Ce faci la ora când mi-e dor de tine”  Păunescu, Adrian  Comentariile sunt închise pentru Adrian Păunescu – ”Ce faci la ora când mi-e dor de tine”
ian. 302023
 

”Ce faci la ora când mi-e dor de tine şi nici un fel de răni nu te opresc să-mi reconstitui trupul în ruine şi să-mi refaci tot viciul omenesc? Eşti ţipătul plăcerii îndrăzneţe şi te implor, ca într-un turn complex, să-mi regăsesc plăceri din tinereţe, să-ţi pun cu moartea focul meu în sex. Mi-e teamă de o vârstă fără milă când am să cad la pragul tău, înfrânt, şi-ai să-mi dedici tandreţea ta umilă să mă mai scol nebun de la pământ. Nu ştiu ce faci când eu îţi caut gura, cu nebunia de soldat bătrân, ce-şi vindecă în cer harababura şi-mi dai motiv în viaţă să rămân. Ce faci, adolescentă numai noapte? Din jaful care n-are nici un rost, te recompun cu gust de mere coapte şi nici nu ştiu, de fapt, ce fruct ai fost. Eu te iubesc cu lipsa de ruşine a unei făr’delegi cu chipul tău […]

 Citate, poezie și literatură  Comentariile sunt închise pentru
ian. 302023
 

”Nu pot să cred decît în Dumnezeul ce-ar şti să joace. Și, când pe diavol mi l-am întîlnit, l-am aflat grav, meticulos, profund, solemn. Era un spirit al împovărării. El face să cadă, de greutatea-i, orice lucru. Dar nu mânia ucide, ci râsul. Haideţi, asupra spiritului împovărării să-l abatem!” Nietzsche, ”Așa grăit-a Zarathustra”, cap. ”Despre a scrie și a citi”

 Citate, poezie și literatură  Comentariile sunt închise pentru
ian. 302023
 

“Ah, amărăciunile noastre! Cât de repede pier în adâncul sub-cugetului. Au trecut doar câteva săptămâni de la plumburia, saturniana întâmplare. Noua amărăciune stârnită în mine de „geamănul” meu, care s-a aruncat în „rana pământului”, înghite, într-un fel, pe cea de mai înainte. Cât de relativă e capacitatea noastră de îndurerare! Cât de repede ajungem la o limită, peste care nu trecem. Și odată ajunși la limită, nici chiar fiziologia feței, vai, nu se mai supune nevoii de a ne rosti. Începem să râdem, în loc de a plânge.” Lucian Blaga, ”Luntrea lui Caron”

 Citate, poezie și literatură  Comentariile sunt închise pentru
ian. 302023
 

“La o desăvârşită linişte şi mulţumire sufletească ajunge de obicei numai mediocritatea, care se divinizează pe sine însăşi.” Lucian Blaga, ”Peisaj și amintire”

 Citate, poezie și literatură  Comentariile sunt închise pentru
ian. 292023
 

”Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămâne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngâmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.” N. Steinhardt

 Citate, poezie și literatură  Comentariile sunt închise pentru
ian. 292023
 

“We cannot control the way people interpret our ideas or thoughts, but we can control the words and tones we choose to convey them. Peace is built on understanding, and wars are built on misunderstandings. Never underestimate the power of a single word, and never recklessly throw around words. One wrong word, or misinterpreted word, can change the meaning of an entire sentence and start a war. And one right word, or one kind word, can grant you the heavens and open doors.” Suzy Kassem, ”Rise Up and Salute the Sun: The Writings of Suzy Kassem”

 Citate, poezie și literatură  Comentariile sunt închise pentru
ian. 292023
 

”Niciun pic de încredere acordată, niciun pic de încredere primită.” Lao Tzu

 Citate, poezie și literatură  Comentariile sunt închise pentru
ian. 292023
 

“The simple things are also the most extraordinary things, and only the wise can see them.” Paulo Coelho, ”The Alchemist”

 Khayyam, Omar  Comentariile sunt închise pentru
ian. 292023
 

„Eu sunt minunea lumii”, spunea ieri trandafirul. ”Cine-ar avea curajul să-mi facă vreo durere?” Cânta privighetoarea şi repeta zefirul: ”O zi de fericire, un an de lacrimi cere.” Omar Khayyam, ”Prefacerea eternă”

Omar Khayyam – ”Prefacerea eternă” (fragmente)

 Omar Khayyam – ”Prefacerea eternă” (fragmente)  Khayyam, Omar  Comentariile sunt închise pentru Omar Khayyam – ”Prefacerea eternă” (fragmente)
ian. 292023
 

”Tu cauţi fericirea? Dar drumul e închis, Împrejmuit cu moarte. A lui Djemşid ţărână E pulberea ce joacă în faţa ta-n lumină. Căci un miraj e lumea. Viaţa e un vis. Fii vesel, căci tristeţea o să dureze pururi! Mereu aceleaşi stele s-or învârti-n azururi. Din cărămizi făcute din trupul tău, n-ai teamă Se vor zidi palate pentru neghiobi de seamă.” Omar Khayyam, ”Prefacerea eternă” (fragment)

Omar Khayyam – ”Prefacerea eternă” (fragment)

 Omar Khayyam – ”Prefacerea eternă” (fragment)  Khayyam, Omar  Comentariile sunt închise pentru Omar Khayyam – ”Prefacerea eternă” (fragment)
ian. 292023
 

”Olarule, ai grijă! Tu chinui sfântul lut Din care-n ziua-ntâia fu modelat Adam. Pe roata ta văd mâna cea fină-a lui Bahram Şi inima lui Kosru. ia seama, ce-ai făcut? De mii şi mii de veacuri se-nvârt în spaţii aştrii, De mii şi mii de veacuri zori şi-asfinţituri sunt. Să calci uşor, căci, poate, fărâma de pământ Pe care-o sfarmi – alt’dată era doi ochi albaştri. Priveam uimit olarul cum harnic modela. Deodată auzit-am bucata de argilă: Rugându-l pe şoptite: „Frământă blând, ai milă! Un om la fel ca tine am fost şi eu cândva”. Cel ce creat-a stele şi-ntreaga vastă lume, Când a creat durerea s-a depăşit pe sine. Voi, buze ca rubinul şi voi, pleoape fine, Câte sunteţi acolo sub ţărna fără nume?” Omar Khayyam, ”Prefacerea eternă” (fragment)

Nicolae Labiș – ”Fior”

 Nicolae Labiș – ”Fior”  Labiș, Nicolae  Comentariile sunt închise pentru Nicolae Labiș – ”Fior”
ian. 292023
 

”Poate-am visat ceva rău şi-am uitat, Poate-i doar pentru că vişinii s-au înflorat, Poate-i doar vântul ce limpede sună, Ori pentru că au muşcat astă noapte din lună Vârcolacii, ori stele prea multe pe faţă Mi-au picurat o otravă de gheaţă, Ori poate e dimineaţă. Cine eşti, ori ce eşti, Abur ori duh străveziu de poveşti, Care-ai pătruns şi îmi macini mereu Trupul şi sufletul meu? Privesc în oglindă — acelaşi mi-i chipul Şi buzele groase tăiate ca-n lemn. Pe pavăza frunţii văd bine că nimeni N-a scris, încă nu, nici un semn. Dar vorbele-mi murmură: sună-ne,-ncearcă-ne, Sufletu-şi pâlpâie albe chemări, Ochii îmi ard rotunjiţi peste cearcăne, Inima-şi bate ecoul de zări. Cine eşti, ori ce eşti, Abur ori duh coborât din poveşti, Undă prelinsă să mă-învenine, Stea fulgerată în mine?” Nicolae Labiș, ”Fior” (aprilie 1956)

 Citate, poezie și literatură  Comentariile sunt închise pentru
ian. 292023
 

”Dădea sfatul ca oamenii să îndure bârfa cu mai mult curaj decât dacă ar fi loviţi cu pietre.” Confucius, ”Pilde și cugetări din înțelepciunea popoarelor” (despre Antistene)

 Stănescu, Nichita  Comentariile sunt închise pentru
ian. 292023
 

”Nu cum sunt eu sunt eu ci cum eşti tu sunt eu. Un fel de tu sunt eu pe care nu l-ai mai lăsat să fie eu.” Nichita Stănescu

 Stănescu, Nichita  Comentariile sunt închise pentru
ian. 292023
 

„Mi-am îngropat cuvintele de dragoste în pământ și beregata mi-am spânzurat-o de gât. Precis că sunt sfânt și numai atât. Cele două picioare nici nu le mai simt și nici tălpile cu care merg mereu. E absolut sigur că nu mai pot să mint. Precis că sunt zeu. Mi-am azvârlit dinții din gingie și sabia mi-am descins-o din șold. Precis că inima mea este vie și că eu sunt mort. Dar mi-am întors capul și m-am uitat înapoi, la doi ochi îngenați, cu ochii mei doi și împărați. Ce-o mai fi cu mine, te întreb acum, oare oi mai fi fiind, de este în ființa mea jar și fum, dor și jind?” Nichita Stănescu

 Stănescu, Nichita  Comentariile sunt închise pentru
ian. 292023
 

”N-ai să vii N-ai să vii şi n-ai să morţi N-ai să şapte între sorţi N-ai să iarnă, primăvară N-ai să doamnă, domnişoară. Pe fundalul cel albastru din al ochiului meu vast meteor ai fost şi astru şi incest ai fost, prea cast. Uite-aşa rămânem orbi surzi şi ciungi de un cuvânt. Soarbe-mă de poţi să sorbi „S” e rece azi din sunt.” Nichita Stănescu