“Who makes up or invents proverbs? They are so often a crockful of never-mind-what. They pile up platitude upon platitude which the officious and unctuous mouth in and out of season and are taken to be the distillates of wisdom.” Kiran Nagarkar, ”Cuckold”
”Dar, să vezi! După o noapte, negul nu numai că nu a dat înapoi, dar a crescut și mai mare și s-a prefăcut într-un buboi rău mirositor. A doua zi, prefectul a trimis iarăși oamenii să-l aducă pe Sai Hualung de la închisoare. Și de cum l-a văzut i-a strigat: – Negul mă doare și mai tare. Cu siguranță că mi-ai pus cine știe ce otrăvuri în pomadă. Sai Hualung a răspuns: – Stăpâne, să vedem mai întâi despre ce este vorba. S-a uitat la buboi, și-a încruntat sprâncenele și apoi a zis: – Stăpâne, nu mai ai nicio scăpare. Putreziciunea vine din tine. Те-a pătruns până la inimă, fiindcă în tot ce faci pui prea multă răutate și ură. Pomada mea nu poate să te ajute.” ”Podul așteptării” (povestire populară chineză repovestită de Eufrosina Dorobanțu)
”Cei de la prefectură au trimis îndată străjerii să-l prindă și să-l aducă. Când l-au adus la prefectură, acesta s-a așezat tacticos pe un scaun. Prefectul, văzând că Sai Hualung s-a așezat, a bătut cu pumnul în masă și a strigat: – Nătărăule! Cum de îndrăznești să nu te lași în genunchi în fața autorităților?! Sai Hualung a răspuns: – Eu sunt infirm, oasele mele sunt bătrâne și țapene, nu pot să îngenunchez. Prefectul l-a mai întrebat: – Cum te cheamă pe tine, și de unde vii? Sai Hualung a răspuns: – Eu n-am niciun nume, dar oamenii de aici m-au poreclit Sai Hualung. Prefectul a izbucnit în râs: – Vasăzică îndrăznești să te compari cu Hua Lung! Atunci de ce nu vindeci mai întâi propriile-ți picioare? Și zicând acestea a simțit cum îi umblă ceva pe spate și-l pișcă de-l înnebunește. Și-a vârât mâna sub haine, dar n-a dat […]
“Datoria să ți-o plătești la timp, căci are și ea rostul ei și nu stă, dac-o lași nebăgată în seamă, în amorțire, ci mișcă și crește de n-o mai poți stăpîni în cele din urmă.” Ioan Slavici, ”Mara”
”Am lunecat. M-am poticnit, strivind Sub tălpi o floare ori o cochilie, Ori poate mi-am strivit fără să simt Inima mea, în piept ascunsă, vie… N-am să mai spun ce am greşit şi când… Vreau soarele-amintirile să-mi spele… Un egoism îngrozitor de strâmt M-a coborât în ochii lumii mele. împleticit, m-am ridicat spre munţi, într-un iernatic asfinţit de soare, Pe când ameţitor bolboroseau Sub gheţuri somnoroasele izvoare. Ningea cumplit şi ochii-mi lăcrimau Plini de-a ninsorii jocuri rotitoare Şi s-auzea cum fâşie prin crengi Cenuşa argintie de ninsoare. Ca şerpii din poveşti, pătrunşi în trup, Un gând vrăjmaş în mine-a prins fiinţă – Da, pentru ce n-aş spune-o, azi detest Chinuitoarea noastră conştiinţă. Cine-a aprins întâi în pieptul meu Acest chin nou şi crud, fără de seamăn?. De nu mi-l aprindeai, cu ochi mai puri Aş fi putut privi la tine, mamă? Să-ţi mulţumesc că mi-ai sădit în piept Pedeapsa trează […]
”Sânt om şi e moşia şi scaunul la mijloc, Sânt om şi şubred este copilul cel din leagăn, Sânt om, preaînălţate, şi am copii, gândeşte, Sânt om… şi omu-n lume spre rele e plecat.” Mihai Eminescu, ”Gruie Sânger”
“Da, excursia e posibilă și poate fi pasionantă, dar numai dacă și ea dorește să-i intri pe cărările sufletului, dacă nu te împiedică chiar s-o faci, în cazul în care ai încerca să-i forțezi barierele ei naturale.” Marin Preda, ”Cel mai iubit dintre pământeni”
“Fără ea, viața lui nu putea avea înțeles, nici aici, nici în altă lume.” Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”
”Sufletul să fie totdeauna la fel cu gândul, gândul în vorbe şi vorba cu fapte, căci numai astfel vei obţine un echilibru, între lumea ta şi lumea din afară.” Liviu Rebreanu
„E mare mângâiere la vreme de restrişte să te afli lângă cineva pe care să-l doară inima pentru tine.” Miguel de Cervantes
”Ce trist e să nu mai poţi vibra la sunetul unei voci pentru care ţi-ai fi dat viaţa!” Cella Serghi
”Faţa unde te-a cules, Pentru care înţeles, Pentru unde, pentru cine, Curbă de întunecime? — Pentru gândurile tale, Pentru visuri, pentru jale, Saltul, dragostea şi ura… Eu sunt drojdia şi-s zgura.” Nicolae Labiș, ”Cearcăn”
“Beware of that person who uses you like a ladder, today climbs on you, tomorrow will easily sells you.” Kamaran Ihsan Salih
”Tot ce-i vremelnic E numai simbol. Inaccesibilul Faptă devine-n ocol. Inefabil deplinul Izbândă-i aci. Etern-femininul Ne-nalţă-n tării.” Johann Wolfgang von Goethe, ”Faust”
“Tu îţi mai aduci aminte cine a spus că miracolele sunt irecognoscibile, în sensul că sunt camuflate printre întâmplările de toate zilele, că sunt împlinite, în aparenţă, de către oameni care seamănă cu noi toţi, oamenii de rând?” Mircea Eliade, ”Noaptea de Sânziene”
