”Ascultă, Simion Jder, rosti cu hotărîre şi încet măria sa. Mânia nu trebuie să stea în domnia ta ca o otravă în¬gheţată, ci trebuie să-ţi deie agerime şi tărie. Ai să te duci; dar să lepezi aici în clipă arşiţa şi nebunia. Eu nu vreau să cunosc dragostea pe care-o ai; agoniseşte-ţi-o, dacă eşti vrednic ; însă ia aminte şi-ţi păstrează capul, căci viaţa domniei tale ne face nouă trebuinţă.” Mihail Sadoveanu, ”Frații Jderi”, vol. II
Citate, poezie și literatură
“Am zărit lumină pe pământ, Şi m-am născut şi eu Să văd ce mai faceţi. Sănătoşi? Voinici? Cu fericirea cum staţi? Mulţumesc, nu-mi răspundeţi. N-am timp de răspunsuri, Abia dacă am timp să pun întrebări. Dar îmi place aici E cald, e frumos Şi atâta lumină încât Creşte iarba. Iar fata aceea, iată, Se uită la mine cu sufletul… Nu, dragă, nu te deranja să mă iubeşti. O cafea neagră voi bea, totuşi, Din mâna ta. Îmi place că tu ştii s-o faci. Amară.” Marin Sorescu, ”Poezii”
”Cei ce nu simt că această Iubire îi duce cu ea ca un râu. Cei ce nu beau zorii ca pe o cupă cu apă de izvor. Cei ce nu mănâncă apusul la masa de seară. Cei ce nu vor nicidecum să se schimbe, Să doarmă mai departe. Iubirea aceasta e mai presus de teologie, de vechile trucuri şi de ipocrizie. Dacă vrei ca prin ele să-ţi şlefuieşti mintea, Atunci dormi mai departe. Eu am renunţat la minte, Mi-am rupt toate hainele şi le-am aruncat cât colo. Dacă nu eşti gol puşcă, ci eşti înveşmântat în haine frumoase ţesute din cuvinte, Atunci dormi mai departe.” Rumi, ”Odă”
”Jitnicerul oftă. Parcă poţi ceti în sufletul femeiesc? În asemenea suflet se pot găsi întortocheri ciudate. E cu putinţă orice. E cu putinţă să-l iubească chiar pe el. S-a văzut de multe ori asta. Îl îndepărtează, ca să se întoarcă asupra ei cu mai multă suferinţă de dragoste.” Mihail Sadoveanu, ”Frații Jderi”, vol. II
”După ce-i trecu această fierbinţeală a mâniei, se simţi cu mult mai împovărat de dragoste pentru cele două frunzuţe de leuştean şi cei doi cercei de smaragd. Înţeleptul nu se supără, îşi făcu el socoteală; înţelep¬tul râde şi aşteaptă.” Mihail Sadoveanu, ”Frații Jderi”, vol. II
”Cinstite comise Manole, domnia ta ce¬teşti bine deşi nu cunoşti meşteşugul cărţii. S-a dat de mult poruncă voievozilor : că cel ce vrea să fie mai mare peste alţii, să fie sluga tuturor. Prostimea credea la Bizanţ că împăratul său nu face alta decât mănâncă şi doarme. Iar boierii noştri, care sânt destul de ageri, cred că luminăţia sa îi ceartă cu ură. Adevărat că fagure de miere sânt cu¬vintele bune şi dulceaţa lor e tămăduirea sufletelor; dar stăpânitorului, pe lângă limbă dulce, i s-a dat şi sabie.” Mihail Sadoveanu, ”Frații Jderi”, vol. II
Adrian Păunescu – ”Elegia ultimei iubiri”
”Aceste nopţi de insomnie, aceste pauze-n destin, ţi le dedic, pe toate, ţie, cu toată moartea ce-o conţin. Când se va face socoteala, scăzând tot timpul nedormit, vei şti să-ţi înţelegi greşeala şi cât de tânăr am murit. Parcă te simt la mii de leghe pe-o navă care ar lua, în toată starea mea de veghe, oceanu-ntoarcerii, cu ea. Tu eşti acum numai ideea, fără miros, fără păcat, feminitatea, nu femeia, plecarea te-a abstractizat. Iar dacă aş cădea departe, cu tot acest prăpăd al meu, eu m-aş ruga şi peste moarte, de grija ta, lui Dumnezeu. Nici nu prea ştiu cum ţi-este bine, să fie zgomot sau deşert, să-mi amintesc sau nu de tine, să mă mai ierţi, să te mai iert? Nu pot să văd un film de-a rândul, nu pot privi femei pe străzi, că tot la tine-mi este gândul, parcă eşti una dintre prăzi. În insomnia mea […]
”Pe drumul spre iubire cădea-vom în curând. Nepăsător destinul ne va călca-n picioare. Ridică-te copilă – o, cupă vrăjitoare! Dă-mi buzele aprinse cât încă nu-s pământ!” Omar Khayyam, „Trăieşte-ţi clipa! Căci clipa-i viaţa ta!”
”Arhimandritul îl binecuvîntă: – Fericit bărbat în gura căruia nu este viclenie, cum se spune în Psalmi. ” Mihail Sadoveanu, ”Frații Jderi”, vol. II
”Gă¬sise prilej să se atingă de umărul lui, în trecere. Îi spu¬sese şi câteva cuvinte la plecare. Unele din aceste cuvinte fuseseră auzite de toată lumea; altele le auzise numai el. Mai cunoscuse cândva această boală aprigă, dar fiinţa lui o uitase. Acuma focul se întorsese iar. Simţind în el ne¬bunia, avea şi spaimă şi bucurie.” Mihail Sadoveanu, ”Frații Jderi”, vol. II
”Toată lumea se înfăţişa cu cutremur la măria sa, îngenunchind sub sabia dreptăţii sale ştiind că măria sa stă pe acest pămînt al Moldovei ca să ţie sta¬tornică rânduiala lui Dumnezeu. Cum pământul îşi dă roadă, aşa muritorul să-şi încheie munca, fără strâmbătate şi şireclic. Cel bun să vieţuiască la lumină între drepţi ; cel rău să intre la osîndă în întuneric. Măria sa veghează neclătit la hotărîrile sale, subt ochiul lui Dumnezeu.” Mihail Sadoveanu, ”Frații Jderi”, vol. II
”Pe fluviul timpului navele tinere lunecă. Cu faruri aprinse se surpă-ntunericul orb, Şi fazele lor ascuţite nicicând nu se-ntunecă Şi, simplu matroz, eu lumina aceasta o sorb.” Nicolae Labiș
”Simt cum trosneşte viaţa în mine de prea multă intensitate, dar şi cum trosneşte de prea mult dezechilibru.” Emil Cioran
”Nu caut nici minciună nici adevăr viclean. Dar veşnic s-în cătarea de vin trandafiriu. Mi-e părul alb, prieteni. Am şaptezeci de ani. Vreau să mă bucur astăzi. Mâini – poate-i prea târziu.” Omar Khayyam, ”Trăiește-ți clipa! Căci clipa-i viața ta!”
”Comisul Simion se opri şi întrebă, râzând cu puţină amă¬răciune : – Din ce se scoate veninul? – Din buruieni, bădiţă Simioane. – Nu-i adevărat. Eu am primit veninul din ochii fetei lui Iaţco. L-am simţit în mine ca o dulceaţă, ce-mi pătrun¬dea toată fiinţa. Se alina un timp şi iarăşi mă străbătea.” Mihail Sadoveanu, ”Frații Jderi”, vol. II