“(…) în realitate cât timp există viață în noi, fericirea, ca și nenorocirea ne urmăresc în bârlogul în care să zicem că am fi reușit să ne retragem și ne afumă la gura vizuinii cu atâta viclenie încât ne silesc să ieșim fără măcar să ne dăm seama că o facem.” Marin Preda, ”Cel mai iubit dintre pământeni”
”Şi dacă adevărata virtute este aceea ce nu ştie de sine, ei bine, vanitosul nu ştie de modestia sa.” Nietzsche, ”Așa grăit-a Zarathustra”
”Roagă-te cu entuziasm Munceşte cu entuziasm Fă dragoste cu entuziasm. Mănâncă, bea, dănţuieşte şi joacă-te cu entuziasm. De ce să fii ca un peşte mort în acest ocean de Dumnezeire?” Rumi, ”Cu entuziasm”
„Degeaba le-am avea pe toate: inteligenţa, cultura, isteţimea, supracultura, doctoratele, supradoctoratele, dacă suntem răi, haini, mojici şi vulgari, proşti şi nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei şi inteligenţa, şi erudiţia, şi supradoctoratele, şi toate congresele internaţionale la care luăm parte, şi toate bursele pentru studii pe care le câştigăm prin concursuri severe. Nimic nu poate înlocui şi suplini niţică bunătate sufletească, niţică bunăvoinţă, toleranţă, înţelegere. Niţică susţinută bună-cuviință.” Nicolae Steinhardt
“According to Vedanta, there are only two symptoms of enlightenment, just two indications that a transformation is taking place within you toward a higher consciousness. The first symptom is that you stop worrying. Things don’t bother you anymore. You become light-hearted and full of joy. The second symptom is that you encounter more and more meaningful coincidences in your life, more and more synchronicities. And this accelerates to the point where you actually experience the miraculous. (quoted by Carol Lynn Pearson in Consider the Butterfly)” Deepak Chopra, ”Synchrodestiny”
”Într-o zi strânse Aristotel două sute de coconi de vârsta lui Alexandru şi puse pe Alexandru peste o sută şi pe Potolomei peste altă sută, să ispitească norocul lui Alexandru; şi făcu şi tocmi două oşti; şi se loviră cu suliţi de trestii şi se tăiară cu săbii de lemn şi bătu Alexandru pe Potolomei şi sparse oastea lui Alexandru pe oastea lui Potolomei. Iară Aristotel privea din foişor şi zise: – O, dragul meu Alexandre! De vei fi tu împărat, ce bine îmi vei face? Alexandru zise: – Nu trebuieşte a făgădui darul până ce nu-l va da Dumnezeu, iară viţa de la par nu se depărtează.” ”Istoria marelui împărat Alexandru Macedon” (povestire populară)
”Vai de acela care nădăjduieşte spre vrăjitori: ca şi acela ce se razimă de umbră şi când gândeşte să se odihnească, cade jos.” Istoria marelui împărat Alexandru Macedon”” (povestire populară)
”Dorința de Crăciun Eu mi-aș dori ca-n seara de Ajun, Cu nins de alb să vă sărute Cerul, S-aveți pe masă tot ce e mai bun, Și glas de îngeri să vă cânte lerul! Și mi-aș dori să ningă cu petale, Și zbor de fluturi pe-orice dușmănie, Iar celor care au în suflet jale, Să le aduc un strop de bucurie! Și mi-aș dori s-aveți lumina sfântă, Tot anul de la marea sărbătoare În Lerul care în curând vă cântă, Refrenul fericirii ce nu doare ! Și tare mi-aș dori ca Moș Crăciun, Să nu mai uite omul care-i trist, Iar din lumina Sfântului Ajun, Să le dea tuturor un ametist!”
”Am să-l lăs pe acest slujitor la Schit, zicea uncheşul, ca să înveţe rânduiala şi să ieie după aceea metanie. Eu socot că i-a şedea bine călugăr, avînd asemenea barbă. Unui călugăr nu-i trebuie atît învăţătură, cât înfăţişare. Chiar dacă i-a veni cumva în minte, în acele singurătăţi, să iasă asupra lumii, la vreun vad, să hoţească, pe urmă are să se pocăiască şi rugăciunea lui are să fie mai bine primită. Călugăr adevărat e mai ales acel care a cunoscut păcatul şi s-a întors de cătră el. Cel nevinovat e ca piatra; Dumnezeu habar n-are de dânsul.” Mihail Sadoveanu, ”Nunta domniței Ruxanda”
”Fiind eu cu multă dorinţă de învăţătură, acolo mi-am găsit dascălii. Erau acolo greci şi jidovi care cunoşteau toată ştiinţa lumii şi aveau taine ale învăţăturii lor pe care oamenii de rând nici nu le bănuiesc. Am fost învăţăcel la ei şi m-am supus lor cu credinţă. De la ei am cunoscut mult adevăr. Iar mai ales două lucruri le-am cunoscut eu bine. Întăi că oamenii sânt fraţi, însă au în ei demonul prostiei şi al neînţelegerii..Şi al doilea că este un singur Dumnezeu asupra tuturora. Fiecare neam se închină altfel şi-i dă alt nume în altă limbă, dar Dumnezeu este acelaşi. Nu limbile pe care le-am deprins mi-au folosit, ci mai cu samă aceste adevăruri. De aceea mă găsesc prietin şi frate cu domniile voastre. Atât călătorii turci, cât şi cei greci s-au bucurat de aceste vorbe şi au făcut temenele cătră uncheşul meu, mângâindu-şi bărbile.” Mihail Sadoveanu, ”Nunta […]
”Mâhnire, câtă vreme vei da cu cenuşiu Pe trandafiri, pe buze, pe cerul de safir? Umpleţi-mi iarâşi cupa, prieteni, căci nu ştiu De-am să expir parfumul pe care îl inspir.” Omar Khayyam, ”Vinul eliberator”
Te uită cum ninge decembre Spre geam, iubito, privește Mai spune s-aducă jăratec Și focul s-aud cum trosnește Și mâna-n fotoliu spre sobă La foc să ascult vijelia Sau zilele mele totuna Aș vrea să le-nvăț simfonia Mai spune s-aducă și ceaiul Și vino și tu mai aproape Citește-mi ceva de la poluri Și ningă zăpada ne-ngroape Ce cald e aicea la tine Și toate în casă-mi sunt sfinte Te uită cum ninge decembre Nu râde, citește-nainte E ziuă și ce întuneric Mai spune s-aducă și lampa Te uită zăpada-i cât gardu Și-apris’ promoroacă și clampa Eu nu mă mai duc azi acasă Potop e-napoi și-nainte Te uită cum ninge decembre Nu râde citește-nainte Versuri după George Bacovia. Doar pentru utilizare non-comercială. Date de la: versuri.ro
“Cum să plec? Nu pleci când eşti alungat. Trebuie să bei tot paharul, şi întărit de otrava lui înghiţită , să nu îţi mai pese de cine ţi-a dat-o” Marin Preda, ”Cel mai iubit dintre pământeni”
”Te uită cum ninge decembre… spre geamuri, iubito, priveşte – mai spune s-aducă jăratec și focul s-aud cum trosneşte. Şi mână fotoliul spre sobă, la horn să ascult vijelia, sau zilele mele – totuna – aș vrea să le-nvăţ simfonia. Mai spune s-aducă şi ceaiul, și vino şi tu mai aproape, – citește-mi ceva de la poluri, și ningă… zăpada ne-ngroape. Ce cald e aicea la tine, și toate din casă mi-s sfinte, – te uită cum ninge decembre… nu râde… citeşte nainte. E ziuă şi ce întuneric… mai spune s-aducă şi lampa – te uită, zăpada-i cât gardul, și-a prins promoroacă şi clampa. Eu nu mă mai duc azi acasă… potop e-napoi şi nainte, te uită cum ninge decembre… nu râde… citeşte nainte.” George Bacovia, ”Decembre”
“The eyes will be of no use if the mind of a man is totally blind.” Bamigboye Olurotimi
