Nicolae Labiș – ”Intima comediee (introducere)”

”M-am cufundat în mine la mare adâncime.
Afară doar un murmur, filtrându-se, se ţese
Filtrat prin straturile dese,
Afară doar un murmur înăbuşit se ţese,
Însă aici răsună întreaga-mprejurime,
Mi-i ameţit auzul de-a vorbelor mulţime;
Şi-afară doar un murmur, ritmându-se, se ţese
Filtrat prin straturile dese.
Şedeţi în ascultare, prieteni prea grăbiţi.
Când ostenit şi palid mă voi ivi afară
în lumea cunoscută şi-n raza cea solară,
Voi fi uitat acestea pe care le-auziţi…
Şedeţi în ascultare, prieteni prea grăbiţi —
Când ostenit şi palid mă voi ivi afară
Vă voi ruga să-mi reamintiţi.
Intimele-mi spirale trudindu-mă le sui,
Cu oarbă lăcomie mă cercetez pe mine,
Şi vă aud, şi vouă tot sufletu-mi descui,
Şi sunt aici ca să vă ştiu mai bine.
Dar un popor de umbre se zbuciumă în pripă,
Neliniştit aleargă în clocotire grea.
încerc din răsputere să le opresc o clipă
Şi pace să aşez în lumea mea.”

Nicolae Labiș, ”Intima comedie (introducere)”