feb. 042023
”Du-mă fericire în sus,
Izbeşte-mi tâmpla de stele,
Lumea mea prelungă şi în nesfârşire,
Se face coloană sau altceva
Mult mai înalt şi mult mai curând. (x2)
Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Doua cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
Două culori, ce nu s-au văzut niciodată,
Una foarte jos, întoarsă spre pământ,
Una foarte sus, aproape ruptă
În înfrigurata, neasemuită luptă
A minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.”
versuri.ro
Sorry, the comment form is closed at this time.