Adrian Păunescu – ”Doctoratul în tristețe”

”Iar de va fi vreodată să-mi îngheţe
Emoții, inimă, privire, tot,
Mă-nscriu la doctoratul în tristeţe
Să mă examineze un netot
Lecturi nu am, n-am învățat nimica,
La bibliografie stau cam prost
N-aveţi ce-mi face, nu mă-ncearcă frica
Îmi știu întreaga viaţă pe de rost
Comisia îmi poate pune beţe
În roate și o săgeată în călcâi
Dau singur doctoratul în tristeţe
Și nu mă mir că ies pe locu-ntâi
În lumea voastră de stupide feţe
Sunt doctorul docent pentru tristeţe.”

Adrian Păunescu, ”Doctoratul în tristețe”